Erori în folosirea semnelor de punctuație și de ortografie în limbajul cotidian – Ilie-Ștefan Rădulescu

Autor: Ilie-Ștefan Rădulescu

An apariție: 2018 la Editura Corint 

Număr pagini: 479

Primită de laEditura Corint

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

După primele două volume, consacrate folosirii greșite fie a unor semne de punctuație, fie a unor semne de ortografie (conținând exemple din presa scrisă și audiovizuală a anilor 2001-2011), lucrarea de față (bazată pe extrase selectate din presa ultimilor ani) reflectă, conjugate, citate din ambele sisteme de semne grafice (respectiv virgula, punctul, două puncte, ghilimelele, linia de pauză, cratima, blancul, apostroful, majuscula, minuscula), utilizate în scrierile românești actuale.

Cele aproximativ două sute de erori de punctuație – care apar în lucrare – oglindesc cultura gramaticală precară a utilizatorilor, incapacitatea lor (chiar dacă au studii superioare) de a întrebuința corect, în enunț (propoziție sau frază), regulile de punctuație, pentru a marca, în mod corect, în scris, pauzele, intonația sau întreruperea șirului vorbirii. În general, folosirea greșită ori aberantă, precum și omiterea semnelor de punctuație duc nu numai la confuzii nedorite, ci și la denaturarea fondului de idei și afectiv al comunicării. Citatele din carte, comentate și corectate literar, ilustrează pe deplin acest lucru.

PĂREREA MEA

Lucrarea de față este o noutate științifică apărută la Editura Corint și este o adevărată comoară, în sensul că puteți găsi în cuprinsul său exemple de greșeli comentate și corectate  în folosirea semnelor de punctuație și ortografie. Exemplele sunt numeroase, pe înțelesul nostru și ceea ce mi s-a părut interesant este faptul că multe dintre greșeli sunt întâlnite în viața de zi cu zi. Mulți dintre noi nu sunt suntem conștienți de aceste erori și cred că merită să răsfoim o astfel de lucrare, măcar pentru cultura noastră generală și din dorința de a învăța lucruri noi. (mai mult…)

Confesiunile unei fete rele – Anays M.

Autor: Anays M.

Naționalitate: română

An apariție: 2018

Număr pagini: 128

Titlu original: Confesiunile unei fete rele

Nota mea: 3/5

Primită de la: autoare

Puteți găsi cartea AICI

DESCRIERE

Sunt Anays M. Așa mi se spune aproape dintotdeauna. Parcă nici nu-mi mai știu numele real. Dar nu-mi pasă. Nu-mi trebuie un nume gol. Îmi trebuie un trup gol. Cred că în jurul acestei nevoi mi-am construit o mare parte din viață. Un trup gol în care să bată o inimă impulsivă. Asta caut. Asta vânez. Nu, nu aștept, precum alte femei, să fiu văzută, băgată în seamă și, eventual, cucerită. Eu mă duc la țintă, eu știu ce vreau și ce-mi trebuie. Îmi iau singură, nu stau ca nimeni să-mi dea ceva pe tavă, fie ea tavă de argint. Nu mai fac de mult greșeala să gândesc despre mine că sunt o reprezentantă a sexului slab și să mă împăunez cu debilitățile lui.

PĂREREA MEA

Cartea este scurtă (are 128 de pagini), se citește foarte repede și la asta ajută și stilul său. Îmbracă forma unui jurnal, în cadrul căruia facem cunoștință cu Anays, o femeie hotărâtă care găsește puterea să pună punctul pe i și să își trăiască viața total lipsită de prejudecăți. Cum mi s-a părut mie cartea? Pe lângă faptul că am citit-o în vreo 2 ore, am găsit în ea multe idei în care cred că orice persoană de gen feminin s-ar recunoaște. Titlul mi s-a părut bine ales, deoarece Anays își arată mult în această carte fața de fată rea, fata care face ce dorește, când dorește și cum. Relațiile sale cu bărbații sunt un pic tumultoase, iar anumite scene din carte cred că au fost prea erotice pentru gustul meu. Sunt un om mai pudic, mai rezervat și recunosc că unele scene m-au făcut să roșesc puțin. (mai mult…)

Băiatul și misterioasa dispariție – Russell Newell

Autor: Russel Newell

Naționalitate: americană

An apariție: 2015 (2018 la Editura Leda )

Gen carte: roman, ficțiune,  thriller, mister

Număr pagini: 479

Nota mea: 3/5

Primită de laEditura Corint

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Ziua de Crăciun, 1977. Băiețelul unui om de afaceri de succes dispare. Astfel începe călătoria lui Gus Delaney de a încerca să-i găsească fiul și să afle ce s-a întâmplat. A fost răpit? Mai trăiește? Este fosta soție implicată? Când polițiștii încep să-l considere pe Gus suspect, acesta pierde tot și se prăbușește de pe culmile succesului – acolo unde toată lumea îl idolatriza – în propriul iad pe pământ, abandonat și singur. Între timp, băiatul său, Jack, este luat de niște oameni ciudați și dus într-un loc năucitor. I se spune că a fost ales și trebuie să uite tot ceea ce a trăit până în acel moment. Izolat de lumea pe care o cunoștea, Jack învață să nu-i mai amintească de tatăl despre care crede că nu îl caută, până ce sentimente neobișnuite și interzise, alături de revelația unui secret întunecat, îl fac să se îndoiască de toate lucrurile în care crezuse cândva.

„Ritmul alert al povestirii o face să fie palpitantă […], iar ancheta poliției în cazul copilului dispărut – desfășurată fără ajutorul tehnologiei moderne – pare autentică în fiecare detaliu. Un thriller de primă clasă, în stilul lui Joseph Finder.” Kirkus Reviews

„Un roman superb scris. O lectură captivantă de la început până la sfârșit.” Indie Reader

PĂREREA MEA 

Sunt tentată în ultima perioadă să citesc tot mai multe thrillere, cărți polițiste sau romane care promit mister, suspans și multă acțiune. M-au atras foarte tare coperta minunată și titlul promițător al cărții, iar acest lucru m-a făcut să încep Băiatul și misterioasa dispariție cu multă nerăbdare. Prietenii mei de la editura Leda sunt o binecuvântare pentru orice cititor, iar eu vreau să le mulțumesc că mi-au oferit șansa de a descoperi acest roman. Nu este un roman prea subțirel (are 479 de pagini), dar să știți că are un stil ușor și se citește repede. Acțiunea cărții curge lin, facem cunoștință cu personajele, aflăm multe detalii despre ele, iar mai apoi unul dintre ele dispare. Recunosc că mă așteptam să se pună accentul mai mult pe dispariția lui Jack și mai puțin pe anumite aspecte. De asemenea, finalul mi s-a părut mult prea brusc și neverosimil. Mi s-a părut că la final autorul s-a grăbit. (mai mult…)

Septembrie – Rosamunde Pilcher

Autor: Rosamunde Pilcher

Naționalitate: britanică

An apariție: 1990

Număr pagini: 640

Titlu original: September

Nota mea: 4/5

Primită de la: librăria online Libmag 

Puteți găsi cartea AICI

DESCRIERE

Odată cu venirea primăverii, când dealurile Scoţiei prind parcă viaţă, încep pregătirile pentru o petrecere care va avea loc în luna septembrie. Invitaţiile îi cheamă acasă pe oamenii la care Violet Aird ţine cel mai mult. Alexa, nepoata sensibilă şi delicată, e pentru prima oară îndrăgostită, în timp ce Edmund e pe cale să se despartă de Virginia, din pricina dorinţei lui încăpăţânate de a-l trimite pe băieţelul lor la o şcoală-internat. Este apoi Pandora, frumoasa, strălucitoarea fiică rătăcitoare, plecată din acele locuri cu douăzeci de ani în urmă. Cu toţii se vor întâlni în Scoţia, în septembrie. Un loc pe care nu-l vei uita niciodată Scoţia lui Rosamunde Pilcher… unde câmpurile sunt verzi, florile
îmbobocesc pline de gingăşie, iar în lacurile limpezi se oglindeşte cerul senin. Un timp pe care nu-l vei uita niciodată
Septembrie cu câmpuri în floare, când aerul începe să se răcorească şi se pornesc vânătorile şi petrecerile.

PĂREREA MEA

Am ales să citesc această carte deoarece am vrut cărți de toamnă, frumoase, cu titluri simbolice și coperte pe măsură. Acest roman a fost o adevărată surpriză pentru mine, în sensul că mi-a plăcut enorm și m-a impresionat prin măiestria cu care a fost scris și prin construcția deosebită a personajelor. Are descrieri foarte ample și se vede cât de multe a muncit scriitoarea la crearea sa. Deși e un pic mai lunguță (640 de pagini), cartea m-a impresionat, m-a emoționat și m-a introdus atât de frumos în atmosfera sa, încât m-am simțit de parcă eram în mijlocul personajelor. Uiți din acțiune dacă o citești printre picături, dar dacă ai mai mult timp liber și o citești pe îndelete, poți observa cât de frumoase sunt personajele și cât de bine sunt construite. Este împărțită pe capitole, are poartă numele unor luni calendaristice. (mai mult…)

Să nu mă părăsești – Kazuo Ishiguro

Autor: Kazuo Ishiguro

Naționalitate: japoneză

An apariție: 2005

Număr pagini: 366

Titlu original: Never let me go

Nota mea: 3/5

Primită de la: librăria online Libmag 

Puteți găsi cartea AICI

DESCRIERE

Tragic, emoționant, tensionat și cu un final surprinzător, „Să nu mă părăsești” este unul dintre cele mai bune romane al lui Ishiguro, nominalizat la Booker Prize, National Book Critic Circle Award si Arthur C. Clarke Award și inclus pe lista celor mai bune cărți ale anului in The New York Times, Publishers Weekly și în numeroase alte reviste prestigioase.
Katie H. este educatoare. Slujba ei este aceea de a-i ajuta pe „copiii-clone” să creadă că, în instituția de la Hailsham, intre vizionările de scene erotice din filme și joacă, între colecțiile de reviste sau cărți și iazul cu rate, ei vor uita adevăratul și unicul motiv al existentei lor, acela de a dona organe. În scurta lor viata, care se întinde preț de un număr limitat de „donații”, ei așteaptă plini de speranța ziua când vor avea parte de libertatea din spatele gardului de sîrmă ghimpată și când vor înceta să mai fie simple some, corpuri cultivate pentru piese de schimb.
PĂREREA MEA

Încep prin a vă spune că săptămâna trecută au fost niște probleme tehnice cu site-ul (un atac, probabil) și s-au pierdut două recenzii; urmează să le pun din nou cât de curând, așa că vreau să îmi cer scuze pentru aceste probleme care au fost. Revenind la cartea despre care vreau să vă vorbesc acum, Să nu mă părăsești este un roman de la care am avut așteptări mari și am pornit la drum în lectura sa cu speranța că mă va ține lipită de el și că mă va captiva total. Perioada asta a fost foarte aglomerată pentru mine (lucrez  în învățământ și au fost tot felul de activități care m-au solicitat), dar totuși mi-am făcut timp să citesc. Nu cât aș fi vrut, dar m-am străduit. Înainte să încep acest roman, nu știam mai nimic despre el și nu știam că este distopic (pentru cei care nu știu, distopia se referă la un univers în care se întâmplă tot felul de situații ciudate, total de nedorit). Eu am mai citit câteva distopii până acum (Povestea cameristei/slujitoarei și Minunata lume nouă) și nu aș putea spune că este genul de carte pe gustul meu. (mai mult…)

Lila – Marilynne Robinson

Autor: Marillyne Robinson

Naționalitate: americană

An apariție: 2014

Număr pagini: 335

Titlu original: Lila

Nota mea: 4/5

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI

DESCRIERE

Lila, fără adăpost şi singură, după ani de cutreierat ţinuturile rurale din America devastată de Marea Criză, intră într-o biserică dintr-un orăşel din Iowa pentru a se feri de ploaie. Prin această alegere va aprinde o poveste de dragoste şi o controversă care-i vor schimba viaţa: în scurt timp devine soţia unui pastor, John Ames, şi începe o nouă existenţă cu o dimensiune spirituală care-i fusese necunoscută până atunci.
Neglijată de cea care-o adusese pe lume, Lila a fost salvată de Doll, o tânără vagaboandă care i-a oferit o copilărie plină de lipsuri. Şi-au clădit o viaţă împreună, trăind de azi pe mâine, şi, în ciuda micilor incidente şi a clipelor de disperare, existenţa lor a fost presărată cu momente de bucurie şi iubire. Ajunsă în Galaad, Lila se străduieşte să reconcilieze experienţa greutăţilor şi a familiei improvizate cu viziunea creştină a soţului ei, care, în mod paradoxal, îi judecă pe cei pe care ea îi iubeşte.
Marilynne Robinson, una dintre cele mai iubite şi mai apreciate autoare ale Americii, se întoarce în oraşul Galaad pentru a relata povestea de neuitat a unei copilării trăite la marginea societăţii, în frică, veneraţie şi uimire.

PĂREREA MEA

Iubesc literatura clasică de când mă știu și am început lectura acestei cărți cu așteptări ridicate. Mi-a plăcut foarte mult povestea Lilei și am rămas impresionată de cât de frumos e stilul autoarei. E prima carte a scriitoarei pe care eu o citesc și cu siguranță vor urma și altele. Nu știu exact ce cuvinte să folosesc ca să pot descrie suficient de bine acest roman, mai ales că îți trezește în suflet niște trăiri aparte. Tema cărții este una socială și prezintă destinul Lilei, o tânără cu o viață extrem de complexă. Titlul cărții are în prim plan același personaj, scriitoarea realizând o adevărată poveste de viață. (mai mult…)

Șoptindu-le vrăjitoarelor – Anna Dale

Autor: Anna Dale

Naționalitate: britanică

An apariție: 2004

Număr pagini: 251

Titlu original: Whispering to Witches

Nota mea: 4/5

DESCRIERE

De Crăciun, Joe trebuia să plece în vacanţă, dar în mod cu totul neaşteptat plictisitoarea călătorie se transformă într-o aventură de proporţii. Eroul nostru se pomeneşte implicat într-un străvechi complot al vrăjitoarelor. Oare vor reuşi Joe şi noua sa prietenă, Twiggy, să dezlege înfricoşătorul mister înainte de a fi prea târziu? Greu de spus, căci au făcut o greşeala şi s-ar putea să-i coste…

PĂREREA MEA

Am citit această carte cu ocazia unui maraton de citit care includea să citesc și o carte cu vrăjitoare, iar această carte a fost mai mult decât binevenită. Mai ales că romanele citite în ultima perioadă au fost un pic mai tulburătoare și mai horror. Este o carte pentru copii, dar cred că merge citită la orice vârstă. Este captivantă, misterioasă și se citește repede și ușor. Chiar nu mă așteptam să îmi placă așa de mult. (mai mult…)

Carrie – Stephen King

Autor: Stephen King

Naționalitate: americană

An apariție: 1974 ( în 2014 la editura Nemira)

Număr pagini: 214

Titlu original: Carrie

Nota mea: 3/5

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI

DESCRIERE

Carrie este o adolescentă timidă și retrasă, care, din copilărie, îndură persecuțiile și ironiile colegilor de clasă. Umilințele la care o supun devin o tortură din care simte că nu mai poate ieși. Mai mult, este și victima fanatismului religios al mamei sale, o ființă violentă, brutală.

Când disperarea ajunge la apogeu, Carrie își descoperă o putere înspăimântătoare – telekinezia -, ce-i oferă darul răzbunării: poate să miște, să arunce, să zdrobească și să incendieze orice de la distanță.

PĂREREA MEA

Stephen King nu se numără pe lista autorilor mei preferați și nici în general literatura horror, dar după câteva romane ale lui King care mi-au plăcut mai mult sau mai puțin, am zis să mai fac o încercare. De acest am mai citit  încă 3 romane:  O mână de oase (care nu m-a impresionat), Cimitirul animalelor (care mi-a plăcut) și Mr. Mercedes (care chiar e interesantă și merită citită). De la Carrie eu aveam ceva așteptări, dar din păcate, nu m-a impresionat deloc, ba chiar m-a băgat într-un reading slump din care cu greu ies. Mi se pare o carte fadă, fără acțiune, fără conflict și este genul de roman care ar trebui să te țină mai mult în suspans, însă nu o face…Este însă prima carte a lui King și se observă că este la început. Asta nu înseamnă că toate cărțile sale sunt la fel și bineînțeles că abia aștept să citesc o altă carte scrisă de el. (mai mult…)

Două surori: din Norvegia în jihadul din Siria – Asne Seierstad

Autor: Asne Seierstad

Naționalitate: norvegiană

An apariție: 2011 (2018 la Editura Corint )

Gen carte: istorie, nonficțiune

Număr pagini: 480

Nota mea: 5/5

Primită de laEditura Corint

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Într-o dimineață de octombrie a anului 2013, Ayan Juma, de 19 ani, și sora ei, Leila, de 16, au părăsit casa părintească din Oslo, după care le-au transmis părinților prin e-mail următorul mesaj: „Pace, milă de la Dumnezeu și binecuvântare vouă, mamă și tată… Vă rugăm să nu fiți supărați pe noi.”

Cele două surori luaseră hotărârea de a pleca în Siria și de a-i ajuta pe islamiști. Plănuiseră asta de luni bune. Sadiq, tatăl lor, pornește repede pe urma fiicelor în Turcia. Când ajunge acolo, acestea abia trecuseră granița. Sadiq este însă hotărât să le găsească.

Urmează povestea fascinantă, sfâșietoare a unei familii dezbinate. În vreme ce Sadiq își riscă viața încercând să-și aducă fetele acasă, soția lui, Sara, aflată în Norvegia, începe a se îndoi de viața pe care o duce în acea țară. Cum i s-au putut radicaliza copiii fără ca ea să știe? Ce ar putea să facă pentru ca fiii ei mai mici să nu împărtășească aceeași soartă?

Beneficiind de sprijinul familiei Juma, autoarea urmărește de la început firul întortocheat și dramatic al acțiunii. Cititorul călătorește, împreună cu Sadiq și Sara, de la casa acestora din Somalia la apartamentul din Oslo, apoi în Turcia și Siria, unde două surori adolescente sunt puse în fața urmărilor șocante ale faptei lor.

Aventura celor două surori norvegiene este povestită în filmul documentar ONLY A FATHER.

PĂREREA MEA

Nu știu cum să încep această mică recenzie, deoarece îmi este foarte teamă că nu o voi putea descrie și lăuda suficient. Cum spuneam și în altă postare, pe mine nu prea m-a pasionat istoria, însă am întâlnit în ultimii ani cărți istorice care mi-au mers la suflet. Una dintre acestea este Două surori: din Norvegia în jihadul din Siria. Este o carte extraordinar de frumoasă, a apărut la Editura Corint anul acesta, în 2018, și sunt extrem de bucuroasă că am avut ocazia să o citesc. Este o carte în mare parte dură, realistă, care prezintă o realitate deloc de ignorat. Autoarea cărții este de fapt o ziaristă și scriitoare norvegiană preocupată de povești din zonele de război, iar atunci când ea află povestea familiei lui Sadiq, dorește să o pună pe hârtie. (mai mult…)

Dispariția lui Daniel Tate – Cristin Terrill

Autor: Cristin Terrill

Naționalitate: americană

An apariție: 2017 (2018 la Editura Leda )

Gen carte: roman, ficțiune, young adult, thiller, mister

Număr pagini: 352

Nota mea: 4/5

Primită de laEditura Corint

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Când a dispărut, în urmă cu șase ani, a fost un mister. Când s-a întors acasă, a fost un  miracol. Doar că Daniel Tate nu este cu adevărat Daniel Tate. Familia însă îl primește  cu brațele deschise și îi acceptă, fără să clipească, toate minciunile.

Deși povestea lui e cusută cu ață albă, mama și frații îi oferă, ca din întâmplare,  explicații, scuze, informații de care să se agațe și îl protejează atunci când psihologii,  polițiștii și agenții FBI îl încolțesc. De ce oare, se întreabă falsul Daniel? Ce secret  teribil ascund membrii respectabilei familii Tate?  Și când a  devenit el, maestrul  minciunilor, cel păcălit?

PĂREREA MEA

Îmi plac cărțile thriller, pline de mister, care te fac să stai cu sufletul la gură. De asemenea, sunt genul de cărți de care nu m-aș plictisi niciodată și pe care le-a menționa în top 3 genuri literare preferate. Dispariția lui Daniel Tate este genul de carte care te îndeamnă să o citești și te atrage atât prin titlul misterios, cât și prin coperta interesantă. Eu aveam așteptări ridicate și mi-am dorit foarte mult să o citesc. Ideea de la baza cărții mi s-a părut super, dar parcă ceva i-a lipsit. Eu i-am dat pe goodreads 4 din 5 steluțe și am convingerea că am descoperit un roman care cu siguranță merită recomandat. (mai mult…)

Cină în paradis – Ben Bennet

Autor:  Ben Bennet

Naționalitate: americană (?)

An apariție: 2012  (2014 la Editura Allfa)

Număr pagini: 203

Titlu original: Nachtmahl im Paradies

Nota mea: 3/5

PREZENTARE

Profund marcat de moartea soției lui, Elli, Jacques nu a reușit să își revină nici după șapte ani, iar Paradis, restaurantul idilic pe care îl deschiseseră împreună pe coasta Atlanticului, se află în pragul falimentului. Singurul eveniment pe care îl mai așteaptă Jacques este moartea. Dar Gustave, prietenul și avocatul lui, nu vrea să îl lase să renunțe la tot…

PĂREREA MEA

Am citit această carte în urma unei provocări de pe un grup de cărți și sinceră să fiu, mi s-a părut o lectură foarte ușurică și cu un conflict nu foarte complex. Mă așteptam la mult mai mult și aș vrea să mărturisesc că este o carte cu potențial, dar că acesta nu a fost suficient exploatat.  (mai mult…)

Păpădiile – Yasunari Kawabata

Autor: Yasunari Kawabata

Naționalitate: japoneză

An apariție: 1972 ( în 2015 la editura Humanitas)

Număr pagini: 170

Titlu original: Tanpopo

Nota mea: 3/5

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI (la o super reducere)

DESCRIERE

Scris cu intermitențe, ultimul mare roman al lui Kawabata a fost publicat în foileton în revista Shinchō între 1964 și 1968. De la finele anului 1968, când i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatură, până în 1972, când își ia viața, Kawabata nu a mai putut să se aplece asupra textului. În 1970, sinuciderea bunului său prieten scriitorul Yukio Mishima îi subminează și mai mult starea de sănătate, iar textul neterminat al Păpădiilor va vedea lumina tiparului postum, editat, conform notelor din manuscris, de ginerele autorului, Kaori Kawabata.

Atinsă de o boală ciudată, frumoasa Ineko ajunge în azilul psihiatric din Ikuta, iar celor dragi, mamei și iubitului ei, nu le rămâne decât să trăiască tortura de a nu ști dacă au acționat spre binele tinerei. Va putea dragostea lui Hisano să o salveze de consecințele traumei care i-a afectat spiritul? Kawabata, recunoscut drept marele scriitor al clar-obscurului, l-a lăsat pe cititor să-și ofere singur un răspuns.

PĂREREA MEA

Dacă nu mă înșel, am mai citit o singură carte din literatura japoneză și care nu prea m-a impresionat, iar aceea este Cronica păsării-arc, scrisă de Haruki Murakami. Am înțeles că are și cărți mult mai bune, iar într-un viitor nu foarte îndepărtat, voi mai citi și altceva scris de acel autor. Revenind la cartea de față, vreau să spun că are toate șansele să fie un roman foarte bun, însă problema ar fi că el este neterminat (autorul se sinucide), iar cartea ar fi putut promite mult mai mult. Ideea cărții mi s-a părut foarte interesantă, deși am avut impresia că autorul tot evită să pătrundă în miezul problemei. (mai mult…)

Antonia mea – Willa Cather

Autor:  Willa Cather

Naționalitate: americană

An apariție: 1918 (2014 la Editura Polirom)

Număr pagini: 310

Titlu original: My Ántonia

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

Romanul Antonia mea a inspirat in 1995 o celebră ecranizare, cu Jason Robards, Eva Marie Saint și Neil Patrick Harris în distribuție.
Domnișoara Shimerda, curajoasa eroină a romanului Antonia mea, își petrece copilăria pe pământurile fermei unei familii de imigranți, părintii alături de care muncește din greu să-și câștige existenta. Istoria ei îl are drept povestitor pe Jim, un prieten căruia-i schimbă viitorul, dar pe care destinul îl îndepărtează încă din copilărie. Mulți ani mai târziu, când se reîntâlnesc, prietenul de altădată găsește în Antonia un adevărat filon al vieții, o ființă care a lăsat victorioasă în urmă nefericirile trecutului și trăiește cu gândul la promisiunile viitorului.

DESCRIERE

Aș vrea să încep această recenzie prin a vă spune că va fi în topul cărților citite în anul 2018, cu toate că anul încă nu s-a încheiat și cu siguranță mă așteaptă și alte cărți minunate. Cartea este primită cadou la începutul lui ianuarie de la soțul meu (adică am mers în librărie, am ales cărți și el le-a plătit…da, e mai ușor așa) și habar nu aveam ce minunăție voi lua acasă. Mie îmi plac foarte mult cărțile din top 10+ de la Polirom, așa că mi-a fost foarte greu să mă orientez ce editură vreau să aleg. Mai ales că toate cărțile din această colecție sunt un pic mai ieftine decât altele. Am fost atrasă în primul rând de titlu și cumva eram convinsă că Antonia este de fapt un personaj principal al cărții care mai mult ca sigur va fi fascinant. Numai că ea nu e singurul personaj de acest gen din carte. (mai mult…)

Fetița cu ochi albaștri – Michel Bussi

Autor: Michel Bussi

Naționalitate: franceză

An apariție: 2012 ( în 2015 la editura Polirom)

Număr pagini: 407

Titlu original: Un avion sans elle

Nota mea: 5/5

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI (la o super reducere)

DESCRIERE

Un avion se prăbușește în munți cu numai două zile înainte de Crăciunul anului 1980. Dintre cei aproape o sută șaptezeci de pasageri, aparent nici unul nu mai trăiește. Și totuși se întâmplă un miracol: este găsit în viață un bebeluș de numai trei luni. Doar ca în avionul prăbușit se îmbarcaseră două fetițe de vârsta apropiată, iar vestea găsirii unui unic supraviețuitor devine motivul disputei și încrâncenării dintre doua perechi de bunici, ambele susținând că fetița scăpată ca prin minune le este nepoată. Trăiește Lyse-Rose de Carville sau Emilie Vitral? Cu certitudine, nimeni nu știe. Copila e declarată o Vitral, însă îndoiala și semnele de întrebare persistă. Optsprezece ani mai târziu, un detectiv angajat de Mathilde de Carville pretinde că a descoperit, în sfârșit, adevărul. Dar detectivul e găsit apoi mort, iar în carnetul în care își trecuse datele investigației nu este notată și concluzia ei. Începe astfel o cursă în care măștile cad una câte una, o ancheta neconvențională, în care fiecare ora contează.

PĂREREA MEA

În primul rând, vreau să vă spun că sunt extrem de încântată că am descoperit un alt autor contemporan cu un stil foarte fain și așteptările ridicate pe care le aveam nu au fost înșelate absolut deloc. Dacă vă uitați cu atenție la copertă (care e superbă) și la titlul foarte sugestiv, vă puteți deja imagina ce călătorie literară minunată vă așteaptă. În al doilea rând, este o carte extraordinară pe care, din păcate, nu cred că aș putea să o descriu atât cât merită. Puține cărți citite până acum în 2018 m-au captivat cu adevărat, iar aceasta va fi la final de an în topul listei mele.

Cum aș fi putut ghici în momentul acela că mă prăbușeam într-un puț fără fund? Că lumina care mă atrăgea atunci mă antrena către neant? O gaură neagră. O trambulină deasupra neantului.

(mai mult…)

Și acum ce facem, micuțule? – Hans Fallada

Autor: Hans Fallada

Naționalitate: germană

An apariție: 1932 ( în 2015 la editura Polirom)

Număr pagini: 368

Titlu original: Kleiner Mann – was nun?

Nota mea: 5/5

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI (la o super reducere)

DESCRIERE

Și acum ce facem, micuțule? reflectă cu o luciditate remarcabilă starea de spirit a tineretului german din perioada Marii Crize, cu sărăcia acută, lipsa de perspective și tulburările politice. În timpul unei vizite la ginecolog în speranța de-a găsi un mijloc eficient de contracepție, Johannes și Emma află cu stupoare ca urmează să aibă un copil și hotărăsc să se căsătorească. Deși tineri și lipsiți de experiență, căsătoria pare a fi soluția perfectă pentru ei, fiindcă se iubesc cu adevarat, convinși că și-au găsit jumătatea. Dar oare iubirea este de-ajuns ca să-ți întemeiezi o familie într-o Germanie secătuită de criza economică și de plata reparațiilor de război, unde răutatea, ura și violența alimentate de naziști câștigă tot mai mult teren, iar omul mărunt trăiește sub amenințarea șomajului, a mizeriei, a foametei? Ecranizat imediat după publicare cu intenția de a avertiza opinia publică asupra urmărilor antisemitismului, romanul i-a atras scriitorului ostilitatea regimului nazist în ascensiune.
„Din clipa în care mă așez și scriu primul rând, sânt pierdut, o forță irezistibilă pune stăpânire pe mine. Forța asta îmi dictează cum și cât trebuie să scriu, fie că vreau sau nu, chiar dacă lucrul ăsta mă îmbolnăvește… M-am întrebat de sute de ori ce anume mă mână așa de la spate. E ca o otravă pe care nu pot să mi-o scot din minte ori din trup, sânt însetat de ea, vreau să iau tot mai multă, mereu, în fiecare zi din restul vieții mele.” (Hans Fallada)

PĂREREA MEA

Aceasta a fost primul meu contact cu proza lui Hans Fallada și am tot auzit păreri pozitive despre opera lui, așa că am ținut să citesc măcar unul dintre romanele sale. Eram curioasă să văd stilul în care scrie și, plină de așteptări, am pornit prin intermediul cărții într-o călătorie minunată care mi-a întrecut toate așteptările. Este un roman care m-a captivat, chiar dacă la început stilul mi s-a părut un pic altfel față de tot ce citisem până acum. Temele sunt multiple, de la istorie, destinul uman, socialul, familia, iubirea, iar toate acestea au fost foarte frumos combinate.

Nu, nu știau mimic unul despre celălalt, simțeau numai că erau tineri și că era bine să se iubească. Nu se gândeau la Pitic. Și acum venea…

Titlul face referire la micuțul pe care o familie tânără cu venituri modeste îl așteaptă. Cuplul de germani, Emma Morschel (Mielușica cum o alintă bărbatul) și Johnnes Pinneberg (pe care Emma îl alintă băiete) se cunosc, se iubesc, află că vor avea un copil, se căsătoresc și apoi se luptă să supraviețuiască într-o Germanie aflată în plină criză socială. Nu au o viață ușoară deloc, dar iubirea îi ține împreună. Deși personajele sunt numeroase, eu i-am admirat doar pe cei doi tineri pentru tăria lor și pentru felul în care reușesc să se descurce. Este un roman foarte realist, uneori dur, dar incredibil de frumos. M-a cucerit în totalitate și mi-a plăcut fiecare rând parcurs. Este o carte din care putem învăța multe și după lectura sa mi-am dat seama cât de norocoși suntem că avem o casă, un loc de muncă, sănătate, o familie și alte mărunțișuri care par neimportante, dar pe care alții nu le au.

În tot acest timp, multe lucruri se petreceau în sufletul lui. Nu mai contează asta, se aude zicând. Odată tot trebuie să începem. De ce să nu avem niciodată nimic?

Nu pot găsi suficiente cuvinte să descriu această carte superbă, deoarece m-a purtat prin atât de multe stări contradictorii, încât îți lasă în suflet o amprentă extrem de puternică. M-au impresionat paginile în care cei doi se pregătesc pentru venirea pe lume a primului lor copil și toate acele eforturi pentru a strânge fiecare bănuț, căci doar așa reușesc să se descurce. Este o carte extraordinară și i-am dat 5/5 steluțe pe goodreads. Merită fiecare pagină! Eu am primit un exemplar de la librăria online Libmag și vreau să le mulțumesc pentru acest gest! Eu mai am pe lista mea o altă carte a acestui autor german, care se numește Singur în Berlin. Aștept păreri de la voi și aș vrea să știu dacă ați citit cartea!

« Older Entries