Grădina uitată – Kate Morton

Autor: Kate Morton

Naționalitate: australiană

Titlu original: The Forgotten Garden

An apariție: 2008

Nota mea: 5/5

 Trei este numărul timpului, căci nu vorbim noi despre trecut, prezent și viitor? Trei este numărul familie, căci nu vorbim noi despre mamă, tată și copii? Trei este numărul zânelor, căci nu le căutăm noi printre stejari, cenușă și spini?

Este prima carte a lui Kate Morton pe care am citit-o și nu aș fi crezut că îmi va place atât de mult. M-a fascinat încă de la primele rânduri și m-a făcut să o citesc într-un timp record, ținând cont de numărul de pagini generoase. Am citit-o în două zile. Ca să vă rezum pe scurt subiectul cărții, trebuie să vă spun că romanul vorbește despre căutarea identității pierdute. Nell este cea care își va căuta până la sfârșitul vieții adevărata identitate, încercând să afle cine îi sunt părinții adevărați.

După o vreme, fascinaţia grădinii a devenit prea mare, aşa că a lăsat întrebările şi s-a apucat să adune păstăi umflate cu seminţe de valeriană2, sub privirile plictisite ale unei pisici negre. Când a strâns destule, s-a căţărat pe creanga de jos a unui manghier din spatele grădinii, ţinând păstăile cu grijă în palmă, şi a început să le pocnească una câte una, bucurându-se de senzaţia seminţelor reci şi cleioase care i se împrăştiau printre degete, de uimirea pisicii când s-a trezit cu o păstaie între lăbuţe şi de frenezia cu care aceasta s-a repezit la ea, confundând-o cu un greier.

Cartea este structurată în două părți și fiecare dintre cele 51 de capitole scurte face referire la anul 1900, 1976 si 2005. Așadar, acțiunea se petrece alternativ, între cei trei ani menționați. Încă de la primele pagini am fost învăluită de atmosfera de basm a cărții, de acțiunea din ce în ce mai interesantă. Cartea vorbește despre familie, despre copilărie și despre copilăria Elizei, cea la care face titlul referire.

Fiecare om se gândeşte altfel la moartea timpurie. Unora le conferă o maturitate care le depăşeşte cu mult vârsta şi experienţa: acceptarea liniştită înfloreşte doar în sufletele frumoase şi blânde. Altora, totuşi, le zămisleşte o pietricică de gheaţă în inimă, care, chiar dacă de cele mai multe ori stă ascunsă, nu se topeşte niciodată pe de-a întregul.

Cine este Eliza Makepeace? Doresc să vă las pe voi să descoperiți, așa că vă spun doar atât: este cea care a jucat un rol deosebit în viața lui Nell. Nu doar că a atras fetița în lumea basmelor, dar a constituit și un pion important în viața acesteia. Cum anume, veți vedea dacă citiți cartea. Cartea ascunde un secret, secret ce va fi dezvăluit abia la finalul romanului. Nu vă lăsați descurajați de mărimea romanului, vă garantez că dacă veți citi primele pagini, nu veți mai putea să o lasați din mână!