Să nu ne uităm la ceas – Rodica Ojog-Brașoveanu (recenzie)

Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

Naționalitate: română

An apariție: 2006

Nota mea: 4/5

Am citit multe cărți ale acestei autoare, toate m-au fascinat, însă aceasta parcă nu a mai fost pe măsura așteptărilor mele. Este un roman de spionaj încărcat de nuanțe istorice (Hitler) care are multe personaje, iar acțiunea cărții este destul de complicată. Atât de complicată, încât sunt amănunte ale cărții pe care nu le-am înțeles. Poate și pentru că istoria Germaniei nu m-a interesat prea mult niciodată și sunt detalii istorice pe care nu le cunosc. Este totuși de admirat faptul că autoarea s-a documentat îndelung înainte de a da viață acestui roman destul de interesant.

— Fleacuri în aparenţă, dar, în ansamblu, pline de semnificaţie. Începu să râdă: Sunt şi cretini, nenorociţii! De pildă, de ieri am constatat că-mi vine alt zarzavagiu. Că mutra-i de canalie, n-ar fi nimic, dar ai pomenit „oltean” blond, cu ochi albaştri şi ceafă rasă?

Elvira Manu este unul dintre personajele feminine principale ale cărții și este un fel de zeiță a lumii bune, femeia care are lumea la picioare și are parte de tot ce își dorește. Lumea de mahala apare și în acest roman și scriitoarea nu ezită în romanele sale să introducă și o undă de ironie față de personajele sale. Dialogul și descrierile sunt cât se poate de complexe, iar personajele au personalitate și vor cu orice preț să placă cititorului. Personajul meu preferat rămâne Elvira Manu, femeia puternică care ascunde mereu câte un secret incredibil.

Edith von Kohler, dreaptă, suplă, de o zvelteţe exagerată, excitant de stranie, trezind acelaşi sentiment de nelinişte, traversă sala, părând să ignore cu desăvârşire efectul electrizant al apariţiei ei.

Finalul cărții este imprevizibil, nu mă așteptam ca totul să ia o întorsătură atât de neașteptată. Cu toate acestea, mi-a plăcut romanul și vi-l recomand călduros. Veți găsi în el intrigi sentimentale, spionaj și tot tacâmul.