Autor: Ileana Vulpescu
Naționalitate: română
An apariție: 2005
Alte cărți citite de aceeași autoare: Arta conversatiei , Rămas bun casei părintești
Nota mea: 5/5
Vreau să vă vorbesc despre o carte dragă inimii mele, care mi-a lăsat în suflet urme adânci și pentru totdeauna. Este prima carte a acestei autoare pe care o citesc și cu siguranță nu va fi ultima!
Personajul feminin principal, Argentina (sau Adelina, cum ii spuneau cei apropiați) duce o viață grea, de mic copil înțelege ce înseamnă viața grea de la țară, iar ea și fratele ei Gelu sunt mereu încurajați de Maica și Taica să plece la oraș, să nu stea la țară, “să dea cu sapa”. Este apreciat faptul că, deși mama Adelinei este o femeie simplă de la țară, își încurajează fiica să își caute menirea și să nu se mulțumească niciodată cu puțin.
Această expresie este repetată de mai multe ori în text de Argentina, chiar și peste mai mulți ani, când ea ajunge la o vârstă respectabilă. Cartea este scrisă sub forma unui jurnal, este ușor de citit și transmite emoție după emoție. Cum bine știm, o carte își atinge scopul abia când reușește să stârnească ceva în sufletul nostru, nu-i așa? Exact asta a făcut această carte cu mine.
Ei bine, Argentina luptă cu viața, luptă cu ea însăși, luptă și ajunge acolo unde își dorește: ajunge de la statutul de simplă infirmieră și soră în sala de operații, la cel de medic bun și foarte respectat de pacienți. Singurul meu regret a fost acela că nu s-a căsătorit niciodată, deși a trăit mai multe povești de dragoste frumoase…Am sorbit fiecare pagina, fiecare rând și am simțit că am trecut prin viață alături de Ileana Vulpescu, scriitoare pe care o recomand oricui vrea să citească o carte bună și sensibilă!
CITATE
Sunt momente când îţi trece prin minte tot ce ai trăit, dar şi străfulgerări care-ţi luminează viitorul. Îl luminează este un fel de a spune, de fapt ţi-l aduce în faţa ochilor, a ochilor minţii, nevăzători dar străpungători a ceea ce te aşteaptă.
În om se strâng vorbe nerostite, gânduri cărora nici n-ai şti să le dai un nume, lacrimi neplânse la vremea lor, care deodată vin ca o apă umflată de ploaie, revărsată peste mal.
Nici eu n-am citit nimic de Ileana Vulpescu pana acum, dar ma gandesc ca ar cam fi timpul. Numele ei imi tot apare peste tot, inclusiv aici, cu recenzia asta. M-ai facut si mai curioasa! 🙂
Crede-ma, are niste carti deosebite..si eu abia astept sa citesc si alte carti scrise de Ileana Vulpescu 🙂
Scrie superb ! Simplu și sensibil… Încearcă și ”Arta converației”, e cartea ei de căpătâi.
Mulțumim pentru recomandare, oricum !
Emotionanta carte! Imi dau lacrimile si acum cand ma gandesc la Maica si la bucuriile pe care i le-a facut Adelina: scurteica din talcioc, excursia prin tara….
[…] cărți de aceeași autoare: De-amor, de-amar, de inima albastra și Rămas bun casei […]
[…] cărți: De-amor, de-amar, de inimă albastră , Arta […]
[…] De-amor, de-amar, de inimă albastră […]
[…] Viață, viață, legată cu ață (2007), etc. Din toată opera sa literară, am citit până acum De-amor, de-amar, de inimă albastră, Rămas bun casei părintești și Arta conversației. Cred că dintre cele trei citite, cel mai […]