Bună seara, Melania! – Rodica Ojog-Brașoveanu

descărcare

Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

Naționalitate: română

An apariție: 1976

Nota mea: 5/5

Gen carte: roman, literatură polițistă

Cartea o puteți găsi aici

Alte cărți de aceeași autoare: Cianură pentru un surâs, 320 de pisici negre, Anonima de miercuri, Dispariția statuii din parc

Cartea continuă acțiunea din Cianură pentru un surâs și protagonista principală este, da, ați ghicit, faimoasa Melania Lupu! Cartea face parte dintr-o serie de 6 romane spectaculoase, pline de mister și suspans. Maiorul Cristescu este un alt personaj interesant, el are misiunea nefericită de a desluși misterele in care capul răutăților este mai mereu bătrâna sexagenară. Și cum femeia nu are farmec singură, scriitoarea îi propune un partener de cacealma, pe veșnicul și domesticul Mirciulică, un motan negru și simpatic (aici știu pe cineva care va ofta) care este partenerul de discuție al Melaniei.

Cristescu clătină zîmbind din cap: „Hm! îţi vine să crezi că a confundat Femeia lui Goya cu un tort de ciocolată…”

― Auzi, Mirciulică! Scrisorelele noastre au avut succes. Ţi-ai fi închipuit?

Motanul nu mişcă şi bătrîna se strîmbă înciudată.

― Nu ştiu ce ai că eşti aşa ursuz. Şi asta întotdeauna cînd am musafiri… Îşi izbi palmele: Doamne! Nici nu-mi vine să cred că Doru se întoarce!

Maiorul îşi băgă ţigările în buzunar.

― Mi-e teamă că v-am reţinut prea mult. Vina e însă a dum­neavoastră. Astăzi chiar comentam cu locotenentul Azimioară ce atmosferă desăvârşită şi tonică degajaţi, cît de instructivă e pentru mine fiecare întîlnire.

(mai mult…)

Rămas bun casei părintești – Ileana Vulpescu

Rămas bun casei părinteşti

Autor: Ileana Vulpescu

Naționalitate: română

An apariție: 1990

Nota mea: 5/5

Alte cărți: De-amor, de-amar, de inimă albastră , Arta conversației

 Este a doua carte a Ilenei Vulpescu pe care am citit-o până acum și cred că stilul său este foarte asemănător cu cel din De-amar, de-amor, de inima albastră. Și aici avem personaje multe, povești de viață interesante și multe pagini care suprind de aproape parcursul sufletesc și existențial al ființei umane. În acest roman facem prima dată cunoștință cu doctorul Șerban, acesta fiind pe punctul de a vinde casa în care au trăit mai multe generații de rubedenii.

Când nu ești de-o anumită calitate sufletească. bunăstarea, mai ales când nu-i moștenită măcar de câteva generații, te face să-ți pierzi busola; iar carența asta se manifestă prin falsificarea planurilor de-nțelegere și-a raporturilor, prin confundarea valorii cu succesul și prin tendința de-a-i umili pe alții, fiindcă li te simți superior. 

Apoi aflăm povestea Melinei , grecoaica care se căsătorește cu Costi Mavros și care, după ce rămâne văduvă, se recăsătorește cu Ienache Krețulescu. Pe alt plan o avem pe Agripina Vălescu, văduva lui Sache Poenaru, care după o relație de iubire cu Dinu Serafiotti, ajunge să se îndrăgostească de Ienache. După moartea Melinei, Agripina își reface viața alături de Ienache , cei doi au o fetiță, însă Agripina se stinge de tânără din cauza unei boli. Doctorul Șerban este cel care rememorează cu ochii minții viața străbunilor săi și privește cu nostalgie la portretele acestora.

Unii se plimbă mult fiindcă vor o varietate de peisaj, alții iubesc constant pe cineva, au un port și-o dană, fixe, și-și îmbogățesc peisajul cu iubire, mai bine zis cu ispite trecătoare.

(mai mult…)

Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înșine, Lise Bourbeau

mare_Cele_5_rani_care_ne_impiedica_sa_fim_noi_insine_ascendent-500x500

Autor: Lise Bourbeau

Naționalitate: franceză

Titlu original: Les 5 Blessures qui empêchent d’être soi-même

Nota mea: 5/5

Gen carte: dezvoltare personală

Când un copil se naște, el știe, în adâncul lui, că motivul pentru care se încarnează este acela de a fi el însuși, trecând printr-o serie de experiențe.

Am găsit niște ide foarte interesante în carte și vreau să le împărtășesc cu voi:

  • fiecare dintre noi are propriile convingeri, iar acestea ne împiedică să fim ceea ce vrem noi să fim
  • rănile sufletești sunt înlocuite de multe ori cu măști, iar aceasta este o consecință a faptului că vrem să ne ascundem de noi înșine și de ceilalți, refuzând să recunoaștem că avem ceva de rezolvat
  • purtăm o mască doar din dorința de protecție
  • există 5 răni (pe parcurs vă voi spune care) care ne marchează definitiv viața
  • atunci când purtăm o mască, nu mai suntem noi înșine
  • părintele de același sex cu noi are rolul de a ne învăța să iubim, să ne iubim propria persoană și să dăruim iubire
  • cele 5 răni sunt: respingerea, abandonul, umilirea, trădarea și nedreptatea

1. RESPINGEREA este resimțită de FUGAR, iar acesta are următoarele trăsături:

  • corp îngust și contractat
  • se îndoiește de dreptul lui la existență
  • are ochi mici și goi
  • preferă să nu se atașeze de lucrurile materiale, căci acestea l-au putea să își ia tălpășița când dorește
  • se crede nul, fără valoare
  • caută mereu singurătatea
  • vorbește puțin
  • manifestă adesea afecțiuni ale pielii, ca o consecință a ororii de a fi atins
  • nu și-a atribuit dreptul de a fi copil

2. ABANDONUL este resimțit de DEPENDENT, iar acesta are următoarele caracteristici:

  • lipsa tonusului muscular
  • dramatizează prea mult lucrurile, iar cel mai mic incident capătă proporții imense
  • are urcușuri și coborâșuri
  • îi este greu să accepte un refuz și are tendința să insiste mult
  • singurătatea este cea mai mare frică a dependentului
  • plânge ușor și are mereu nevoie de atenția celorlalți

3. UMILIREA este resimțită de MASOCHIST

  • copilul care suferă o rană de umilire își va crea o mască de masochist
  • îi este greu să își exprime adevăratele nevoi
  • este hipersensibil
  • se blamează pentru orice lucru nesemnificativ
  • iubește foarte mult libertatea
  • se simte foarte ușor umili
  • se pedepsește pe el însuși înainte ca altcineva să o facă

4. TRĂDAREA este resimțită de DOMINATOR

  • acesta are mari ateptări de la ceilalți
  • personalitatea sa este foarte puternică
  • rapid în acțiunile sale
  • are des oscilații de dispoziție
  • opune rezistență când trebuie să se confeseze altcuiva
  • este foarte sensibil
  • nu suportă să fie mințit
  • nu suportă persoanele care trișează
  • îi este teamă de angajamente

5. NEDREPTATEA este resimțită de RIGID

  • are mereu tendința de a-și încrucișa brațele
  • este gelos
  • plin de viață și dinamic
  • foarte optimist
  • foarte exigent cu el
  • îi place ca totul să fie foarte ordonat
  • este foarte rar bolnav
  • suferă des de insomnie

Voi în care dintre aceste „rani” va regasiti?

Printre lupi – Misha Defonseca

res_2ae46509cd6f7b918359318d9217d73a

Autor: Misha Defonseca

Naționalitate: belgiană

An apariție: 1997

Titlu original: Survivre avec les loups

Nota mea: 4/5

Romanul este o carte tulburătoare despre lupta pentru supraviețuire, speranță, dragoste și ură. Mishka este o fetiță care se trezește despărțită de părinții ei, iar aceștia sunt duși în lagărele naziste. Perioada prezentată în carte este cea din timpul celui de al doilea Război Mondial, când evreii erau puternic condamnați fie și pentru dreptul lor firesc la viață. Citind cartea, mi-am amintit de Hoțul de cărți , de paginile întregi despre durere, boală și suferință descrise de Zusak.

Mai am şi astăzi un sentiment de spaimă când trec printr-un oraş, ori de câte ori văd lume multă în jurul meu; mă simt atrasă într-o cursă, ca într-un ghetou; intru într-o panică, pe care n-o pot domina întotdeauna.

Mishka este o supraviețuitoare însă, reușind să fugă din casa mamei vitrege și decide să își caute părinții. Cartea este alcătuită sub forma unui jurnal în care fetița, ajunsă acum femeie în toată firea, își povestește extraordinara aventură în care principalul scop era găsirea celor care i-au dat viață.

Cu trecerea anilor, imaginile au rămas clare, înregistrate într-un colţ al minţii, dar nu-mi mai amintesc ordinea lor. Am încercat, fără succes, să pescuiesc într-un lac. Am văzut un iepure prins într-o capcană, pe care l-am eliberat şi care m-a zgâriat, ca turbat. N-avea cum să ştie că nu eu eram omul care-i pricinuise nenorocirea. Alţii n-au avut norocul său; i-am descoperit deja morţi. Şi nu eram atât de înfometată, încât să mă hrănesc cu cadavre. Treceam mai departe.

(mai mult…)

Next Entries »