Autor: J.K. Rowling
Naționalitate: britanică
Titlu original: Harry Potter and the Sorcerer’s Stone
An apariție: 1997
Nota mea: 4/5
Harry Potter și Piatra Filozofală este prima carte dintr-o serie care m-a fascinat atât de tare, încât abia aștept să încep următorul volum. Trebuie să recunosc că am pus mâna pe ea cu strângere de inimă, gândindu-mă că nu o să-mi placă. Ani la rând am văzut volumele în librării, dar nimic nu m-a atras să le răsfoiesc. Asta până acum două luni, când am găsit cartea în varianta pentru Kindle, unde m-a așteptat cuminte să-i vină rândul.
Începutul poveștii este de-a dreptul savuros: descrierea rigidei familii Dursley este suficientă pentru a te amuza copios. Acești oameni atât de banali se trezesc brusc în mijlocul unor ciudățenii de nedescris: o pisică ce pare să studieze o hartă, oameni îmbrăcați în pelerine stranii și scrisori care vin prin poșta bufnițelor. Fără să dau detalii care ar strica farmecul lecturii, vă pot spune doar atât: Harry Potter, un băiețel rămas orfan, crește în casa mătușii sale, complet ignorant cu privire la trecutul său.
Totul se schimbă odată cu apariția personajelor magice: Hagrid, profesoara McGonagall sau Albus Dumbledore. Când vine vremea să meargă la școală, Harry ajunge la Hogwarts, celebra academie de magie. Acolo își face prieteni de nădejde, alături de care trece prin aventuri de neînchipuit și îl înfruntă pe temutul profesor Plesneală.
Harry învață să zboare pe mătură, participă la palpitantele meciuri de Vâjthaț, descoperă o pelerină care te face invizibil, iar la final dezleagă un secret incredibil. Romanul este plin de dialoguri vii, personaje memorabile și o atmosferă vrăjită. Chiar dacă este o carte recomandată în special copiilor, nu văd de ce un adult nu s-ar bucura de ea. Este o lectură extrem de relaxantă, alertă și interesantă. O recomand din tot sufletul!
◊

vai, eu i-as da un milion de stele :))