Coliba unchiului Tom – Harriet Beecher Stowe (recenzie)

Autor: Harriet Beecher Stowe

Naționalitate: americană

Titlu original: Uncle’s Tom Cabin

An apariție: 1852

Nota mea: 4/5

PREZENTARE

Coliba unchiului Tom este un roman anti-sclavie scris de autoarea americană Harriet Beecher-Stowe. Această carte a stârnit multe controverse în rândul americanilor declanşând conflicte sociale. „Prieteni, pe mormântul lui am jurat în faţa lui Dumnezeu că nu voi mai avea nici un sclav, de vreme ce îmi stă în putinţă să-i eliberez; şi că nimeni, din vina mea, nu va mai fi expus să fie despărţit de căminul şi de prietenii sai […]. Când vă veţi bucura de libertatea voastră, aduceţi-vă aminte că o datoraţi acestui bătrân cu suflet bun, arătaţi-vă recunoştinţa faţă de el, fiind buni cu soţia şi copii lui. De câte ori veţi vedea Coliba unchiului Tom, gândiţi-vă la libertatea voastră; aş vrea ca ea să fie pentru voi un monument care să vă îndemne a urma pilda lui şi să fiţi atâţi de cinstiţi, de credincioşi şi de buni creştini cum a fost el.

PĂREREA MEA

 Coliba unchiului Tom este o carte pe care mi-o doream să o citesc de ani buni. Acum că am avut ocazia să o citesc, vreau să împărtășesc cu voi impresiile despre această minunată carte. Trebuie să recunosc că mă așteptam la altceva, la un final mai puțin tragic și la mai multă energie emanată de carte.

Tema centrală a romanului este abolirea sclavagismului, acea perioadă în care sclavii erau tratați ca niște animale bune de muncă, ținute în mizerie și vândute ca la piață. Este o imagine tulburătoare și greu de suportat. Poate și de aceea cartea mi-a mers atât de mult la suflet, reușind să răscolească niște sentimente de milă și compasiune pentru sclavii din acele timpuri.

Unchiul Tom este un simbol al bunătății, al sacrificiului de sine și al îndurării cruzimilor dincolo de moarte.Eva, fetița cu chip de înger care îi iubea pe oameni indiferent de culoarea pielii sau de statutul social este personajul cel mai bine construit al romanului, alături de unchiul Tom.

Cartea este ușor de citit, reușește să te captiveze și ne prezintă cum arătau de fapt sclavii și ce fel de viață duceau aceștia. Bineînțeles, dacă asta se putea numi viață.Finalul este tragic, multe dintre personaje nu au un destin înfloritor, iar unele (veți vedea dacă citiți cartea despre ce vorbesc) reușesc să o ia de la capăt. Într-o altă parte și cu un viitor ademenitor în față.

Dacă cele mai simpatice personaje sunt unchiul Tom și Eva, cel mai antipatic rămâne Marie Saint Clair, mama fetiței. Este genul de femeie care se vaită continuu și care nu face altceva decât să împrăștie în jur otravă și răutate.Dacă nu ați citit încă acest roman, vă recomand să o faceți. Nu veți regreta nicio secunda. Apoi vă rog să reveniți aici cu o părere!

CITATE

Masa, cam şchioapă, era aşezată în faţa focului şi pregătită de cină. În capul ei, stătea unchiul Tom, cel mai destoinic muncitor al lui Shelby. Tom fiind eroul povestirii trebuie să-l prezentăm cititorilor noştri. Era un om puternic şi bine clădit: pieptul lat, membre viguroase, tenul de abanos lucitor. O faţă ale cărei trăsături pur africane era caracterizată de o expresie de bun simţ, gravă şi reculeasă, unită cu duioşie şi bunătate.

Avea în toată înfăţişarea o demnitate şi un respect de sine însuşi, amestecate cu nu ştiu ce fel de simplitate umilă şi încrezătoare. Era foarte ocupat în acel moment: se căznea, cu o grijă deosebită, să contureze câteva litere pe o tăbliţă. Era supravegheat în această operaţie de tânărul domn George, în vârstă de treisprezece ani, care îşi dădea toată importanta rolului său de profesor.