Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

Naționalitate: română

Gen carte: ficțiune, mister, roman polițist

An apariție: 2007

Nota mea: 5/5

Alte cărți de aceeași autoareCianură pentru un surâs320 de pisici negre   Bună seara, Melania , Anonima de miercuri

PREZENTARE

Apoi, dintr-o dată, pentru câteva clipe avu senzația că e singur. Umbra neagră nu i se mai încurca în picioare, nu-i mai ardea tălpile. Nu-i mai simțea răsuflarea fierbinte în ceafă. Și începu să râdă. Un hohot demențial, ce se prelingea pe zidurile oarbe.
Umbra se lipi de copac. Revolverul strălucea rece, în întuneric. Fixă amortizorul și ridică brațul. Silueta lui Pascu se frânse brusc, prăbușindu-se pe trotuar.

PĂREREA MEA

Toate cărțile citite de mine până acum ce aparțin Rodicăi Ojog-Brașoveanu  mi-au lăsat în suflet o senzație de nedescris. Imagini clare, mult suspans, personaje care te îndeamnă să ți le imaginezi în mii de ipostaze. Scene sau replici amuzante care te fac sa nu mai lași cartea din mână. Așa scrie Rodica Ojog-Brașoveanu. Simplu, frumos și atractiv. Să mai zic ca mai am peste 20 de cărți ale sale ce așteaptă să fie citite?

Revenind la romanul despre care vroiam să vă vorbesc, Omul de la capătul firului, aflați că este un roman ușurel și cu un stil simpatic. Personajul principal este maiorul Minerva Tutovan, fostă profesoară de matematică care are o inteligență și un spirit de observație extrem de ascuțite. Ea și locotenentul Dobrescu, fost elev al său, formează un cuplu de investigații abil și cu un farmec  aparte.

Vă spun de pe acum că, dacă veți citi romanul, nici prin gând nu vă va  trece cine este adevăratul impostor și cine i-a ucis pe cei trei falși ingineri. Multe dintre personajele cărții nu au decât un rol de umplutură, deși la început ni se lasă impresia că joacă un rol extrem de important.Finalul este neașteptat și te lasă cu ideea că dacă ar fi să mai citești o dată cartea, chiar ai citi-o.

De ce? Pentru că mie, cel puțin, au fost indicii care mi-au scăpat și la un moment dat acțiunea devenise prea alertă, iar detaliile într-un număr din ce în ce mai mare.Este o carte de suspans, excelentă într-o după amiază de duminică, ultima din luna noiembrie 2014. Recomand să citiți cartea și să reveniți cu o părere!

CITATE

Cadavrul zăcea nemişcat pe trotuar aşa cum îl surprinsese moartea. Minerva Tutovan străpunse cordonul de poliţişti care asigura ordinea şi îngenunche lângă victimă. Un om tânăr, în jur de 30 de ani, cu figură oacheşă.

Un comentariu la „Omul de la capătul firului – Rodica Ojog-Brașoveanu (recenzie)”
  1. Nu am avut, pana acum, scriitor mai bun de romane politiste. Cam pe acolo s-ar situa C. Brasoveanu, dar nu a fost la fel de fecund. Poate din lipsa de timp. Tot ce au scris cei doi nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca…

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.