Spionaj la mănăstire –  Rodica Ojog-Brașoveanu

Spionaj la mănăstire – Rodica Ojog-Brașoveanu

40004_73054

Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

Naționalitate: română

An apariție: 2007

Nota mea: 5/5

Alte cărți de aceeași autoare: Bună seara, Melania!, Cianură pentru un surâs, Dispariția statuii din parc, Anonima de miercuri

Înainte de toate trebuie să vă spun că nu puteam să aleg o carte mai palpitantă pentru acest final de an, decât o carte scrisă de marea doamnă a romanelor polițiste românești, Rodica Ojog-Brașoveanu. Vă spuneam într-o altă postare că abia de vreun an de zile mi-am descoperit pasiunea pentru scrierile polițiste și acest lucru se datorează celor două mari scriitoare dragi inimii mele, Agatha Christie și Rodica Ojog-Brașoveanu.

Femeia mai întârzie puţin, emiţând consideraţii asupra fenomenului infracţional în general şi din bloc în special (Vasileasca lasă apa să curgă, Popovicii au pus monopol pe uscătorie, puştiul Cuculeştilor se trage toată ziua cu liftul etc), apoi pleacă condusă până la uşă de inginer.

Timpul a trecut și pot să mă laud că am citit câteva romane ale lor. Nicio carte a celor două scriitoare nu m-a dezamăgit ci, dimpotrivă, toate au reușit să mă țină cu sufletul la gură.Nu ar trebui să îl uit nici pe Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes, care are și el câteva cărți polițiste deosebite.

Radian îşi încruntă abia vizibil sprâncenele:

— V‑am spus cândva că detest menajamentele. Falsa delicateţe.

— Ei bine, în noaptea petrecută la mănăstirea Domniţei, cu totul întâmplător — un colţ al păturii se desprinsese la fereastră — v‑am văzut în picioare în mijlocul odăii. Adăugă accentuând: Departe de cărucior.

— Apreciez la justa lui valoare acel „cu totul întâmplător” declară Radian cu o ironie groasă. Mai apreciez şi manierele dumneavoastră. Sunteţi o persoană surprinzător de bine cres­cută. Mă întreb dacă este o însuşire de breaslă, ori pur şi simplu am avut noroc.

Revenind la cartea de care vreau să vă vorbesc, Spionaj la mănăstire, aflați că în prim plan se află  maiorul Minerva Tutovan, femeia de oțel care nu lasă niciun detaliu nedescoperit. Față de cum ne obișnuia Rodica Ojog-Brașoveanu, de această dată locul unei crime este la…o mănăstire. Un savant, profesorul Lucaci este ucis. Făcuse o descoperire științifică care a stârnit multă vâlvă. Fiecare musafir al locului cu pricina devine brusc suspect și nu o să vă vină să credeți cine își va lua o altă identitate și se va strecura printre ei.

Pictorul Zamfirescu îşi propti coatele în pervazul ferestrei. Vremea se stricase pe neaşteptate. Vântul îngrămădise norii, nu moi, grei de apă, ci vineţii, reci, bulgăroşi. Era frig. Zamfirescu se înfioră în haina subţire. Îşi simţea degetele îngheţate, oase fără carne. Pupilele i se dilatară brusc. Alungă răsuflarea caldă de pe sticlă cu dosul palmei. Cineva aluneca pe lângă cerdac, de‑a lungul zidului, apoi umbra rămase acolo, lipită de stâlpul de lemn. Pictorul suflă în lampă şi se întoarse la fereastră.

Cât am citit cartea, am stat mereu cu sufletul la gură, încercând să ghicesc cine este adevăratul criminal. Dar niciodată nu mi-aș fi imaginat că adevăratul criminal este cel descoperit la final. Spre final, acțiunea cărții se amplifică cumplit și trebuie să fii foarte atent să descoperi cât mai multe indicii în legătură cu acestă crimă.

— Nu, băiete. Era prea îngrozită. Mă asculţi? Avem puţin timp la dispoziţie. Crima este evidentă. Cineva s‑a strecurat în odaie şi a ucis‑o în timp ce dormea. Arma — andreaua de croşetat — putea să şi‑o procure lesne. Majoritatea călugărilor de aici au asemenea instrumente STAS evident, deci fără putinţă de individualizare.

Rodica Ojog-Brașoveanu se joacă pur și simplu cu mintea cititorului, dându-i câte un indiciu care nu îl lămurește, ci îl face și mai confuz. Cel puțin, așa mi s-a întâmplat mie. Minerva Tutovan este un personaj cu o minte logica, sclipitoare și este foarte bine construit. Despre cât de mult mi-a plăcut această carte aș putea să vă povestesc o lună de acum încolo, că tot nu aș epuiza toate ideile. Așa că mai bine vă las pe voi să citiți și să reveniți cu o părere sinceră.
Recomand cartea tuturor celor pasionați de cărți polițiste, suspans și multă acțiune.

No Responsesto “Spionaj la mănăstire – Rodica Ojog-Brașoveanu”

Trackbacks/Pingbacks

  1. Cărți citite în 2014 pe care vi le recomand! | STIL DE SCRIITOR - […] Spionaj la manastire – Rodica Ojog-Brașoveanu […]
  2. Minerva se dezlănțuie – Rodica Ojog-Brașoveanu | STIL DE SCRIITOR - […] 7 dintre cărțile Rodicăi Ojog-Brașoveanu, iar eu am citit până acum doar trei dintre ele, Spionaj la mănăstire, Plan diabolic…
  3. Top cărți citite în 2014 | STIL DE SCRIITOR - […] Spionaj la mănăstire – Rodica Ojog-Brașoveanu […]

Lasă un răspuns

Follow

Get the latest posts delivered to your mailbox:

%d blogeri au apreciat: