Domnișoara Brodie în floarea vârstei – Muriel Spark

Autor: Muriel Spark

Naționalitate: britanică

Titlu original: The Prime of Miss Jean Brodie

An apariție: 1961

Nota mea: 3/5

Cartea lui Muriel Spark o are în prim plan pe Jean Brodie, o profesoară care utilizează la orele sale de predare metode mai neobișnuite. Trupa lui Brodie cuprinde câteva fete cu firi total opuse ce își vor însuși până la cote înalte învățăturile bătrânei domnișoare Brodie. Jean Brodie este un personaj controversat din mai multe puncte de vedere. În primul rând, metodele sale de predare depășesc sfera cunoștințele școlare pe care orice elev ar trebui să și le însușească, profesoara dezvăluind fetelor sale amănunte picante din viața sa particulară. În al doilea rând, Jean Brodie are o viață particulară care nu poate fi considerată model pentru elevele sale.

Totuşi, domnişoara Brodie a refuzat să se mărite cu el. Căzuse într-o stare de melancolie la retragerea sa din rolul de maestru de cor şi figură marcantă a bisericii, iar fetele îşi spuneau că el deseori se gândea la posibilitatea ca domnişoara Brodie să nu-l accepte ca soţ din cauza picioarelor scurte, şi de aceea îl invidia pe Teddy Lloyd pentru picioarele sale lungi.

Aproape tot romanul se rezumă la discuțiile dintre domnișoara Brodie și elevele sale, alături de alte câteva întâmplări mărunte. Autoarea construiește prin intermediul lui Brodie imaginea unui profesor nonconformist care ține cu orice preț să fie altfel decât ceilalți profesori. Sunt de acord ca elevii să știe noțiuni în plus față de programa școlară, dar în niciun caz cu atitudinea lui Jean Brodie de a-și pune viața particulară pe tapet. Nu cred ca este la locul lui acest lucru.

Fetele lui Brodie, având acum şaptesprezece ani, puteau să o detaşeze pe domnişoara Brodie de latura ei de profesoară. Când vorbeau între ele despre subiect, trebuiau să admită că până la urmă, şi fără îndoială, într-adevăr era interesantă, ca femeie. Ochii îi scânteiau, nasul curbat îi dădea un aer de mândrie, părul îi era încă de culoarea castanei şi adunat matriarhal la spate. Profesorul de cor, destul de mulţumit de domnişoara Lockhart, acum doamna Lowther, care renunţase la predare, o privea pe domnişoara Brodie pe sub sprâncenele lui roşcate cu o admiraţie sfioasă ori de câte ori o vedea.

Personajele sunt interesante, dar nu pot să zic că mi-a atras vreunul din ele în mod deosebit atenția. Domnișoara Brodie este o femeie interesantă, însă are și multe minusuri ca personalitate, fiind un amestec de moralitate și imoralitate.Cartea mi s-a părut interesantă la început, dar mai apoi, deși am tot așteptat ceva care să îmi atragă atenția, acel ceva a întârziat să apară. Ce nu mi-a plăcut au fost referirile cu substrat erotic, anumite idei care erau susținute insistent și care la un moment dat deveneau ridicole.Aș recomanda această carte tuturor celor care vor să vadă și o altă imagine a profesorilor dintr-o societate demult apusă, bineînțeles, în viziunea lui Muriel Spark.

Sunt muza lui, spuse domnişoara Brodie. Dar am renunţat la dragostea lui pentru a-mi dedica floarea vârstei mele tinerelor mele fete pe care le am în grijă. Eu sunt, muza, dar Rose va trebui să-mi ia locul.