Iubiri paralele – Cella Serghi

descărcare

Autor: Cella Serghi

Naționalitate: română

An apariție: 1991

Nota mea: 4/5

Alte cărți de aceeași autoare: Panza de paianjen, Cartea Mironei

De Cella Serghi am mai citit Cartea Mironei și Pânza de păianjen, două romane deosebit de frumoase care mi-au rămas întipărite în minte și suflet pentru totdeauna. Mi-a plăcut foarte mult această carte și cred că dacă ar fi să menționez câteva motive pentru care m-a impresionat, cred că nu mi-ar ajunge o zi întreagă. Mai întâi, personajele frumos și abil construite care îți lasă impresia că sunt cât se poate de reale. Nu am putut să nu remarc ca scriitoarea le atribuie cu o subtilă ironie, însușiri de multe ori amuzante.

Disperată, Clemansa dă să puie ceaşca pe pianină, dar, ezitând, de teamă că ar putea s-o păteze, s-o strice, observă că, în stratul de praf, e desenată o mână cu un deget care indică un drum, ca la dentist. O ia într-acolo şi, când ajunge la divan, după ce se împiedică de un covor şi mai varsă un pic de lapte, descoperă samovarul în dosul unei măsuţe turceşti.

Personaje avare, femei în vârstă (Artemiza și Clemansa) care parcă nu se pot resemna cu gândul că viața lor a trecut, un tânăr (Victor) care oscilează între sentimente pentru Voica și pentru Nicoleta. Eu cred că de fapt Victor a iubit-o mereu pe Voica și nu am putut nicio clipă să înțeleg de ce aceste personaje și-au tratat trăirile cu atâta imaturitate și superficialitate. O altă iubire care merge în paralel cu cea dintre Victor și Voica este cea dintre sora geamănă a Voicăi, Geta și Horia, un tânăr cu o personalitate la fel de controversată ca de altfel a multor personaje din roman. (mai mult…)

Contractul de căsătorie – Honore de Balzac

Contractul-de-casatorie-f51117

Autor: Honore de Balzac

Naționalitate: franceză

Titlu original: Le Contrat de Mariage

An apariție: 1835

Nota mea: 3/5

Alte cărți: Eugenie Grandet, Medicul de țară

Am ales această carte din mai multe motive: în primul rând, m-a atras titlul cărții și mă gândeam că o carte cu un asemenea titlu trebuie să fie interesantă; în al doilea rând, este o creație literară a lui Balzac, fapt ce nu presupune nici o altă recomandare. Balzac este unul din marii clasici ai literaturii franceze ce a creat personaje memorabile fără egal în literatura universală.

Romanul Contractul de căsătorie îi aduce în prim plan pe Paul de Manerville, pe Nathalie Evangelista și pe mama celei din urmă, faimoasa doamnă Evangelista. Este pusă la cale căsătoria dintre Paul și Nathalie, aceasta urmând să aibă la bază un contract de căsătorie. Deși apare în roman ideea că Paul o iubește pe Nathalie, personal am ajuns la concluzia că sentimentul nu este reciproc. Ba mai mult, vicleana soacră a lui Paul are grijă ca totul să se rezolve în favoarea ei și a fiicei sale.

Pentru mine trecutul va fi ca acele visuri de dor care premerg posesiunea şi pe care adesea posesiunea le destramă, dar pe care tu le-ai făcut încă mai minunate. Mă voi reîntoarce să-mi regăsesc o soţie nouă. Căci oare, în lipsa mea, nu te vei face încă mai fermecătoare? Frumoasa mea iubire, scumpa mea Nathalie, fii pentru mine ca un mit. Fii aidoma acelei copile ce-o văd dormind. Dacă ai dezamăgi încrederea mea oarbă, Nathalie, n-ai avea a te teme de dragostea mea, fii încredinţată de aceasta; aş muri în tăcere.

Balzac scrie într-o perioadă în care societatea franceză nu era una extrem de morală, iar lumea era caracterizată de o profundă îngustime în gândire. În acest roman, scriitorul vine cu ideea că până și căsătoria devine o afacere pentru unii oameni. Si atâta timp cât există bani, se poate cumpăra orice. (mai mult…)

Domnișoara Brodie în floarea vârstei – Muriel Spark

muriel-spark-domnisoara-brodie-in-floarea-varstei-2434-720x720

Autor: Muriel Spark

Naționalitate: britanică

Titlu original: The Prime of Miss Jean Brodie

An apariție: 1961

Nota mea: 3/5

Cartea lui Muriel Spark o are în prim plan pe Jean Brodie, o profesoară care utilizează la orele sale de predare metode mai neobișnuite. Trupa lui Brodie cuprinde câteva fete cu firi total opuse ce își vor însuși până la cote înalte învățăturile bătrânei domnișoare Brodie. Jean Brodie este un personaj controversat din mai multe puncte de vedere. În primul rând, metodele sale de predare depășesc sfera cunoștințele școlare pe care orice elev ar trebui să și le însușească, profesoara dezvăluind fetelor sale amănunte picante din viața sa particulară. În al doilea rând, Jean Brodie are o viață particulară care nu poate fi considerată model pentru elevele sale.

Totuşi, domnişoara Brodie a refuzat să se mărite cu el. Căzuse într-o stare de melancolie la retragerea sa din rolul de maestru de cor şi figură marcantă a bisericii, iar fetele îşi spuneau că el deseori se gândea la posibilitatea ca domnişoara Brodie să nu-l accepte ca soţ din cauza picioarelor scurte, şi de aceea îl invidia pe Teddy Lloyd pentru picioarele sale lungi.

Aproape tot romanul se rezumă la discuțiile dintre domnișoara Brodie și elevele sale, alături de alte câteva întâmplări mărunte. Autoarea construiește prin intermediul lui Brodie imaginea unui profesor nonconformist care ține cu orice preț să fie altfel decât ceilalți profesori. Sunt de acord ca elevii să știe noțiuni în plus față de programa școlară, dar în niciun caz cu atitudinea lui Jean Brodie de a-și pune viața particulară pe tapet. Nu cred ca este la locul lui acest lucru.

Fetele lui Brodie, având acum şaptesprezece ani, puteau să o detaşeze pe domnişoara Brodie de latura ei de profesoară. Când vorbeau între ele despre subiect, trebuiau să admită că până la urmă, şi fără îndoială, într-adevăr era interesantă, ca femeie. Ochii îi scânteiau, nasul curbat îi dădea un aer de mândrie, părul îi era încă de culoarea castanei şi adunat matriarhal la spate. Profesorul de cor, destul de mulţumit de domnişoara Lockhart, acum doamna Lowther, care renunţase la predare, o privea pe domnişoara Brodie pe sub sprâncenele lui roşcate cu o admiraţie sfioasă ori de câte ori o vedea.

(mai mult…)

« Older Entries Next Entries »