Grizzly, stăpânul munților – James Oliver Curwood

Autor: James Oiver Curwood

Naționalitate: americană

Titlu original: The Grizzly King: A Romance of the Wild

An apariție: 1915

Nota mea: 5/5

Ecranizare: The Bear (1988)

James Oliver Curwood este un autor pasionat de vânătoare care pornește în aventura vieții sale, aceea de a scrie o carte despre un personaj puternic care nu mai are nevoie de nicio prezentare: ursul grizzly. Întâmplător, am văzut anul trecut ecranizarea acestei cărți (filmul se numește The Bear și vi-l recomand călduros). Am fost cucerită iremediabil de ecranizare și tare bucuroasă am fost recent când am descoperit că o carte mititică rătăcită prin calculatorul meu este de fapt cartea ce stă la baza filmului.

Întâi au mâncat zmeură sălbatică, apoi mure, şi după ele — delicioasele coacăze negre, pe care le căutau în adâncurile răcoroase ale pădurilor. Erau mari cât cireşele şi aproape tot atât de dulci ca zahărul pe care, cândva, Langdon i-l dăduse lui Muskwa. Din toate fructele, coacăzele acestea îi plăceau ursuleţului cel mai mult. Creşteau în ciorchini deşi şi bogaţi, pe arbuşti fără frunze, aşa că putea să culeagă uşor şi să mănânce un sfert de kilogram în cinci minute.

Doi vânători pornesc în sălbăticie pentru a vâna animale sălbatice, în special urși. Marele Thor, un urs grizzly puternic și cu o inteligență animală ieșită din comun, nu se lasă sub nicio formă vânat de aceștia. Dimpotrivă, este pornită o urmărire ca în filme, iar rezultatul său îl veți afla dacă citiți cartea. Un mic element suplimentar al cărții este apariția micului Musckwa, un ursuleț negru rămas orfan de mamă. Senzația de emoție pe care am avut-o la lectura cărții s-a datorat în special acestui mic orfan față de care am simțit o milă cumplită. Nu știu cum de a reușit scriitorul, dar odată ce ai pus mâna pe carte, te captivează foarte repede. Aventurile celor doi urși sunt inedite: Thor îl învață pe ursuleț să vâneze, îi arată ce înseamnă lupta pentru viață și moarte și cel mai important, îl apără la nevoie.

Muskwa — aşa cum i-ar fi spus indienii — se apropia câte puţin de el, târându-se pe burtă. La a doua ochire a lui Thor, tremură şi mai tare, rostogolindu-se cu încă o jumătate de pas mai aproape de uriaşul grizzly. Un avertisment înăbuşit ieşi din pieptul ursului. Părea că spune destul de limpede:

– Nu te apropia, sau îţi ard una de te dau de-a dura!

Muskwa a înţeles. Stătu ca mort, cu nasul, labele şi burta lipite de pământ.

Nu cred că sunt suficiente cuvinte pentru a descrie suficient de bine carte, cert este că vânătorii rămân la finalul cărții cu o lecție învățată, aceea că cel mai bun vânător este acela care lasă în viață. Prietenia dintre animale și chiar dintre om și animale sălbatice este fascinantă. Am rămas cu senzația că animalele sălbatice sunt mult mai blânde decât credem noi, ele atacă doar atunci când se simt amenințate. Iar ideea unei  femele care orice ar fi nu își abandonează puii, față de om care este capabil să își ucidă copilul cu sânge rece, este…no comment!

Vă recomand cartea și ecranizarea și vă aștept aici cu o părere.