Fiica tăcerii – Kim Edwards

kim-edwards---fiica-tacerii-7736775

Autor: Kim Edwards

Naționalitate: americană

Titlu original: The Memory Keeper’s Daughter

An apariție: 2004

Nota mea: 5/5

Romanul lui Kim Edwards este un roman tulburător care are la bază un secret teribil, acesta distrugând rând pe rând, viețile personajelor. În același timp, este și un roman despre decizii grele și despre supraviețuire într-o societate omenească care preferă să marginalizeze anumiți oameni, decât să îi ajute.

Începu să ningă cu câteva ore înainte ca ea să simtă primele semne ale travaliului. Mai întâi câţiva fulgi pe cerul cenuşiu posomorât al după-amiezii târzii, apoi trombele aduse de vânt şi vârtejurile de praf din jurul stâlpilor verandei largi din faţa casei. El stătea lângă ea la fereastră, privind cum vârtejurile învălătucite de zăpadă se umflau, apoi se răsuceau, împrăştiindu-se pe pământ. Luminile se aprinseră peste tot în jur, iar ramurile goale ale copacilor deveniră albe.

Am citit cartea în câteva zile, în limita timpului de care am dispus, dar dacă era după mine aș fi stat nonstop ca să o citesc. Îmi place să citesc despre povești de viață inspirate din realitate și este ca și cum vezi un film, dar ai scenariul și tot ce trebuie să faci este să îți imaginezi tu întreaga acțiune, felul cum arată personajele sau cum se desfășoară acestea pe scena vieții.

Phoebe, caldă şi uşoară, în vârstă de douăsprezece ore, era cufundată în somn. Caroline îşi puse pe umăr geanta cu scutece şi luă fetiţa sub haină, atât de caldă, mică, ghemuită. Vântul se stârni deasupra asfaltului, spulberând zăpada aşternută şi câţiva dintre fulgii proaspăt aşezaţi, purtându-i către locuri ferite. O porni prin zăpadă, temându-se să nu cadă şi să nu rănească pruncul, în acelaşi timp gândindu-se în treacăt cât de uşor ar fi să o lase aici, pur şi simplu, într-un tomberon sau pe treptele unei biserici sau oriunde.

(mai mult…)

Tabăra – Louis Sachar

tabara_1_fullsize

Autor: Louis Sachar

Naționalitate: americană

Titlu original: Holes

An apariție: 1998

Nota mea: 3/5

PREZENTARE

Stanley Yelnats, eroul acestui roman, se află sub povara blestemului abătut asupra stră-străbunicului său bun-de-nimic-şi-hoţ-de-porci-împuţit. Mereu în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, Stanley nimereşte în mijlocul unui grup de adolescenţi, alături de care trebuie să îşi modeleze caracterul.

Tabăra este o poveste fascinantă despre frustrare şi voinţă, o aventură la capătul căreia eroul cărţii descoperă sensul prieteniei.

Cartea lui Louis Sachar a primit National Book Award for Young People’s Literature şi medalia Newbery pentru „contribuţii deosebite aduse literaturii americane pentru copii.”

PĂREREA MEA

Am aflat despre această carte de la unul dintre elevii mei de clasa a noua din liceul în care predau limba și literatura română și, deși nu mai auzisem până acum despre acest autor, curiozitatea m-a făcut să îi cer să îmi împrumute această carte. Tabăra este o carte mai mult pentru copii și adolescenți și pentru gusturile mele, destul de ușor de citit. Am citit-o în maxim 2 zile și pot să spun că este o carte destul de drăguță. Pentru cine este familiarizat cu lecturi mai greuțe, această carte va fi o adiere de vânt după o tornadă puternică.

Își amintea și cuvintele lui Zero : dac-ar fi păstrat el adidașii lui Clyde Livingston, altfel ar fi stat lucrurile acum. Dar privind bolta înstelată, Stanley se simțea bucuros că lucrurile n-au stat altfel. Era fericit că Zero lăsase adidașii ăia pe capota mașinii, încântat că picaseră de pe pasarelă drept in capul lui […] Nu fusese o coincidență, ci însăși mâna destinului.

Stanley Yelnats este personajul principal al acestui roman și cartea prezintă aventurile de care acesta parte în tabăra Lacul Verde. Acolo întâlnește alți copii de vârsta lui și învață la final ce este adevărata prietenie, învață ce înseamnă munca și învață să prețuiască mult mai mult familia. Cartea a primit mai multe premii literare și a fost bine primită în rândul criticilor, este scrisă cu mult umor și probabil de aceea este foarte iubită de adolescenți. Nu cred că aș recomanda cartea unui adult pretențios în materie de lectură, ci mai degrabă copiilor dornici să cunoască scrieri ce se desprind din lumea copilăriei.

Doamna Craddock – W. S. Maugham

doamna-craddock

Autor: William Somerset Maugham

Naționalitate: britanică

Titlu original: Mrs. Craddock

An apariție: 1902

Nota mea: 4/5

Cu Maugham am făcut cunoștința acum vreo 3 ani, când am citit Liza din mahalaua Lambeth. Mi-a plăcut acea carte și am rămas foarte tulburată de destinul tragic al Lizei. Acum, la lectura romanului Doamna Craddock, pot spune că îmi place cum scrie acest scriitor. Cartea prezintă viața Berthei Ley care se îndragostește de Edward Craddock, se căsătoresc dar la un moment dat se creează o prăpastie puternică între cei doi. Practic, Bertha trăiește iluzia unei iubiri împărtășite, iubire pe care Edward nu a fost capabil să o ofere.

— Draga mea, nu este nevoie să-mi aduci neapărat aminte că am patruzeci şi cinci de ani… şi nici nu e cazul să zâmbeşti astfel pentru că ştii că am de fapt patruzeci şi şapte. Spun că am patruzeci şi cinci de ani ca să folosesc o cifră rotundă; peste un an am să zic că am cincizeci.

Cei doi sunt foarte diferiți, vin din medii sociale diferite, iar Bertha este net superioară soțului ei. Și aici eu m-am regăsit perfect. Gândul m-a purtat la o fostă relație în care nu aveam absolut nimic în comun cu cel de lângă mine, trăind iluzia că iubesc și sunt iubită. Doi oameni total diferiți au șanse mici să rămână mult timp împreună și asta pentru că la un moment dat, unul din ei va observa că nu îi sunt împărtășite gândurile,ideile sau preocupările.

Am sperat, fireşte, să realizez imposibilul. Nu m-am mulţumit cu unirea convenţională a căsătoriei. Am vrut să fiu una cu tine. Eul cuiva reprezintă întreaga lume şi toţi ceilalţi oameni nu sunt decât străini. La început, din pricina dorinţei mele pătimaşe, eram uneori de-a dreptul desperată când îmi dădeam seama că te cunosc atât de puţin; eram deznădăjduită la gândul că nu te pot înţelege cu adevărat, că nu pot pătrunde în adâncul inimii tale.

Romanul se citește ușor și cel mai tare m-a impresionat schimbarea ce are loc în interiorul Berthei: trece de la stadiul de femeie îndrăgostită nebunește la cel de femeie imună la orice sentiment de dragoste. Edward este cel care distruge sentimentele tinerei tocmai prin imposibilitatea de a-i împărtăși iubirea. El este un personaj lipsit de imaginație, simplu și care nu ia în serios toanele soției. În schimb, Bertha este o visătoare și o romantică care își adoră soțul și aerul pe care acesta îl respiră.

Cum poate un om să distrugă fără să știe sentimentele celuilalt, lăsându-i in suflet răni nebăbuite? Este fascinant modul în care Maugham trasează destinele personajelor sale și îl introduce pe cititor în viața acestora. Personal, am simțit furia, dezamăgirea sau bucuria personajelor. M-a intrigat finalul romanului cumplit. Nu vă spun despre ce e vorba, ci vă invit să citiți o carte interesantă cu un final neașteptat!

« Older Entries Next Entries »