Pădurenii – Thomas Hardy (recenzie)

Autor: Thomas Hardy

Naționalitate: britanică

Titlu original: The Woodlanders

An apariție: 1887

Nota mea: 5/5

Număr pagini: 420

Gen carte: roman clasic britanic

Thomas Hardy a fost un scriitor clasic britanic, autor al romanelor Pădurenii, Tess odin D’Urberville, Jude Neștiutul, Primarul din Casterbridge, Doi ochi albaștri, Departe de lumea dezlănțuită, etc.

De Thomas Hardy am citit cam tot ce a scris acest autor, iar unele dintre romane le-am citit chiar de 2 ori. Îmi place literatura clasică britanică foarte mult, iar Thomas Hardy (alături de Jane Austen) este autorul meu preferat din această categorie.

Prima dată am citit Pădurenii în 2008, anul în care am început Facultatea de Litere și tot atunci m-am îndrăgostit de scrierile lui Thomas Hardy, dorind din tot sufletul să citesc tot mai mult din ceea ce a scris.Stilul cărții este accesibil și acest roman m-a captivat foarte tare. Acum la recitirea cărții, îmi dau seama că mi se pare mult mai reușită decât atunci când am citit-o prima dată, având acum și posibilitatea de a observa mai multe detalii care prima dată mi-au scăpat.

Când am citit prima dată cartea nu aveam așteptări foarte mari, dar pe parcursul lecturii am observat cât de interesantă și minunată este această carte.

Titlul cărții face referire la locuitorii văii Blackmoor (Anglia), oameni simpli care duc o existență izolată și care rezistă cu stoicism încercărilor aprige ale vieții omenești. Practic, acești pădureni sunt prezentați în simplitatea existenței lor cotidiene și scriitorul realizează astfel un fel de cronică a îndeletnicirilor specifice lor. Descrierile existente în carte sunt foarte bine conturate și fac din acest roman o carte apropiată de sufletul omului simplu și nu numai.

Tema cărții este destinul uman care cunoaște suișuri și coborâșuri, bucurii și dezamăgiri, despărțiri și povești de dragoste neobișnuite.Personajele cărții sunt numeroase, printre ele numărându-se Grace Melbury, tatăl acesteia, doctorul Fitzpiers, Giles Winterbone, Marty South, etc.

Grace Melbury și Marty South sunt prezentate cumva în opoziție: prima este o tânără frumoasă, bogată, cu educație aleasă care visează la o căsătorie reușită; cea de a doua este o tânără săracă, fără educație deosebită, dar muncitoare și cinstită. Mi-aș fi dorit să citesc mai mult despre Marty și să aflu mai multe detalii despre existența sa, iar accentul să nu fie pus atât de mult pe Grace și viața ei.

Nu prea am înțeles ideile negustorului de cheresterea Melbury care dorea să își căsătorească fiica educată și bogată cu Giles, un tânăr sărac și onest. Întreaga carte cuprinde la un moment dat o întorsătură uriașă, deoarece viața multor personaje este dată peste cap foarte tare. Una dintre ideile ce mi-au rămas întipărite în minte este faptul că o alegere greșită ne poate distruge iremediabil viața, iar dacă ne punem pe plan secund sentimentele, putem avea foarte mult de pierdut. Pe de altă parte, doctorul Fitzpiers a fost pentru mine un personaj foarte antipatic pe care foarte mulți cititori și-ar dori să îl tragă la răspundere pentru faptele sale josnice.

Iubirea nu ar trebui să țină cont de avere, reguli sociale și prejudecăți, dar dacă avem în vedere că acest roman a apărut în secolul al XIX-lea, acestea erau pentru acele timpuri inevitabile și la ele acasă. Mi-a fost milă de Giles, l-am disprețuit puternic pe Fitzpiers și pe doamna de la conac, iar pe Grace am înțeles-o. Era doar o tânără naivă și fără experiență în ale vieții.

Chiar mi-a plăcut această carte și dacă ar fi să o recomand cuiva, aș recomanda-o iubitorilor de literatură clasică și dacă sunteți cât de cât familiarizați cu stilul lui Thomas Hardy, aș zice să nu o ocoliți. S-ar putea să vă placă foarte mult. Vă aștept cu păreri și impresii despre carte.

Voi ce cărți ați citit de Thomas Hardy?

CITATE

Ca să lași o astfel de ființă să atingă poarta, măcar cu vârful mănușii, era pentru Ftzpiers aproape ca și cum ar fi lăsat-o să meargă spre nimicire.

Cinste, bunătate, bărbăție, blândețe, devotament existau, după părerea ei, în formă pură, mai ales în sufletele oamenilor simpli; și iată un om care, încă din copilărie, dovedise astfel de sentimente față de ea.

– Nu îi va lipsi iubirea. Dar pentru că am educat-o atât de bine – și vreme îndelungată – Grace este mai presus de nivelul fetelor de aici și ar însemna să o distrugi dând-o unui bărbat cu o poziție ca a lui.