Darul ploii -Tan Twan Eng

darul-ploii_1_produs

Autor: Tan Twan Eng

Naționalitate: malaeziană

Titlu original: The Gift of Rain

An apariție: 2007

Nota mea: 4/5

PREZENTARE

Nominalizat pentru Premiul Man Booker Prize, Darul ploii evocă povestea unei complicate prietenii ce învinge rigorile timpului și sfidează atrocitățile războiului. Presărat cu intrigi și răsturnări neașteptate de situații, romanul dezvăluie prețul loialității și al trădării, într-o poveste sfâșietoare despre onoare și dragoste.

Suntem în anul 1939, iar Philip este fiul cel mic al unuia dintre afaceriștii englezi care dominau companiile comerciale din Penang. De la moartea mamei sale, Philip a devenit un singuratic. Cea mai mare plăcere a lui este de a se furișa pe insula nelocuită din apropierea casei părintești. Spre disperarea lui, aceasta este în scurt timp închiriată unui diplomat japonez, iar lui i se interzice să mai meargă acolo.

Intâlnirea neașteptată cu misteriosul locuitor al insulei devine preludiul unei prietenii complicate, care ii va schimba fundamental viața tânărului Philip. Maestrul de aikido, Hayato Endo, se dovedește a fi spion japonez, iar Philip este prins între datoria față de amicul său și loialitatea pe care o datorează familiei și conaționalilor săi.

O poveste plină de vrajă și dramatism, care ne face martorii unor momente importante ale istoriei: ultimele zile ale Chinei imperiale, expansiunea colonială a Marii Britanii, deschiderea Japoniei către Vest.

PĂREREA MEA

Atunci când am ales să citesc acest roman aveam impresia că autorul său este japonez, ca mai apoi să aflu că este din Malaezia. Nu sunt prea acomodată cu stilul autorilor din Asia, cred că singura carte citită de un asiatic era doar Cronica păsării-arc, a lui Haruki Murakami, care sinceră să fiu nu prea m-a impresionat. Nici acum, după vreo 3 săptămâni de la lectura acestei cărți, nu îmi sunt clare impresiile, deoarece am devenit foarte confuză pe parcursul lecturii. Același autor a mai scris un roman, Grădina cețurilor din amurg, pe care încă nu am citit-o.

Am stat într-o ceainărie şi m-am gândit din nou la bunicul meu. M-am întrebat ce fel de om era, astfel încât s-o alunge de tot pe mama. Ce era atât de greşit în a te căsători cu cineva din afara poporului tău? De ce era lumea atât de preocupată de astfel de chestiuni?

Vă dați seama că dacă a primit un premiu, nu avea cum să fie o carte proastă, doar că pe mine nu m-a prins foarte tare. Cred că am citit-o și într-o perioadă aglomerată în care simțeam că nu mă puteam concentra foarte tare, plus că stilul cărții devenise pentru mine obositor la un moment dat .

Monocromatica mea poză de familie fusese realizată de şoferul nostru, chiar înainte de război. Ne adunaserăm cu toţii în faţa porticului, iar lumina soarelui şi marea făceau ca ochii albaştri ai tatei să pară mai deschişi, dinţii strălucitori. Părul lui alb, pieptănat cu grijă, părea desprins din strălucirea cerului senin.

Nu aveam așteptări prea mari de la această carte, de parcă presimțeam că o să trag de mine ca să o termin. Chiar așa a fost: am tot așteptat acel ceva care să mă facă să nu mai las cartea din mână, dar nu a apărut deloc. (mai mult…)

Teoria existenței lui Dumnezeu – Bernard Haisch

12974256_1209562205730161_4824015374899294223_n

Autor: Bernard Haisch

Naționalitate: germană

An apariție: 2013 (la Editura ATMAN)

Titlu original: The God Theory: Universes, Zero-Point Fields and What’s Behind It All

Număr pagini: 174

Puteți comanda cartea de AICI

PREZENTARE

Teoria existenței lui Dumnezeu oferă o perspectivă ce încorporează știința de ultimă generație și cunoașterea mistică străveche, rezultând în nimic mai puțin decât o revoluționare a înțelegerii noastre…

După trei decenii de carieră în domeniul cercetării științifice și după o viață întreagă de căutare a adevărului, am ajuns la o perspectivă personală care oferă o explicație satisfăcătoare și plină de speranțe asupra realității – o perspectivă care nu este doar posibilă, rațională și compatibilă cu știința modernă, ci totodată demnă de luat în considerare și capabilă de a rezolva unele din cele mai intransigente probleme morale cu care ne confruntăm.

Propun în această carte o teorie care nu doar că dă sens vieților noastre, ci este în același timp perfect consistentă cu tot ceea ce am descoperit despre Univers și
despre viața pe Pământ, în special cu Big Bang-ul, existența de 4.6 miliarde de ani a Pământului și desigur, cu evoluția. Singura diferență între teoria pe care o propun și principiile curente din astrofizica modernă este aceea că presupun preexistența unei conștiințe inteligente și infinite.

PĂREREA MEA

Am primit acest volum de la Editura ATMAN (căreia vreau să îi mulțumesc încă o dată!) și recunosc că încă de la început am fost atrasă și de ce nu, și puțin intrigată de titlul cărții. Un autor care propune o teorie a existenței unui Dumnezeu este din start un autor care nu trebuie ratat. Aș mai vrea să adaug că această carte nu este o lectură de câteva ore și nici măcar de câteva zile, ci ar trebui să fie o lectură pe îndelete în care e musai să stau cu foaia în față și pixul în mână pentru notițe. Eu așa am făcut: fără grabă, am citit câte un capitol și apoi scoteam câte un citat interesant și apoi încercam să mă gândesc la ce am notat. Am dat peste atât de multe idei fascinante, încât nu prea știu cu ce să încep. (mai mult…)

Marțianul – Andy Weir

bookpic-5-martianul-39442

Autor: Andy Weir

Naționalitate: americană

Titlu original: The Martian

An apariție: 2011

Număr pagini: 369

Ecranizare: 2015

Nota mea: 4/5

DESPRE AUTOR

Andy Weir este un scriitor american care a debutat în 2011 cu romanul de succes Marțianul, roman ce a fost ecranizat în 2015.

PĂREREA MEA

Partea proastă cu care vreau să încep această recenzie este faptul că am văzut ecranizarea din 2015 înainte de a citi cartea și deja știam acțiunea romanului. Partea bună este că ambele mi-au plăcut destul de mult, atât cartea, cât și filmul. Atunci când am văzut filmul știam că stă la baza sa o carte, însă nu îmi propusesem să o citesc. Dar atunci când a ajuns în mâinile mele, am zis că musai trebuie să o fac. Împinsă mai mult de curiozitatea de a vedea diferențele dintre ecranizare și carte, am început să o lecturez, gândindu-mă că este o carte potrivită pentru un film.

Mă întreb dacă jurnalul ăsta o să fie recuperat înainte ca restul echipajului să moară de bătrânețe. Presupun că s-au întors cu bine pe Pământ. Băieți, dacă citiți asta: n-a fost vina voastră. Ați făcut ce trebuia să faceți. În locul vostru, și eu aș fi făcut același lucru. Nu vă învinovățesc și mă bucur că ați supraviețuit.

Stilul cărții mi s-a părut destul de atrăgător, însă un minus pe care l-am observat este faptul că există mult prea multe detalii tehnice pe care un cititor neinițiat nu le prea înțelege, plus multe referiri la reacții chimice și tot felul de procedee fizice. În rest, cartea este destul de drăguță (deși nu excelentă) și zic eu că merită citită dacă vreți să aflați cum ar putea un astronaut să supraviețuiască singur pe Marte, o planetă pe care știm că oamenii nu pot trăi.

Întreaga forță a atmosferei habitatului se năpusti prin ruptură. Într-o zecime de secundă, ruptura avea un metru lungime, fiind paralelă cu fâșia de etanșare. Se întinse de jur-împrejur, până ce întâlni punctul de origine. Sasul nu mai era lipit de habitat.

Cartea este un SF destul de bine pus la punct, însă cred că se putea face mult mai mult cu această carte, în sensul că se putea elimina multe dintre detaliile tehnice și include un final mult mai bine construit. Această carte se vrea și una plină de umor, însă mi s-a părut că pe alocuri a fost un umor forțat care mie personal nu mi-a plăcut. (mai mult…)

« Older Entries