Cadoul – Cecelia Ahern (recenzie)

Autor: Cecelia Ahern

Naționalitate: irlandeză

An apariție: 2008

Număr pagini: 305

Gen carte: dragoste, ficțiune

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

Prin intermediul acestei povești, Cecelia Ahern construieşte o parabolă a vieţii moderne trepidante, cu un mesaj emoţionant, plin de înţelepciune şi speranţă. Romanul a fost nominalizat la Irish Book Awards. 

Lou Suffern este un om de afaceri prosper, surmenat, aflat într-o permanentă bătălie cu secundele. Își exersează intens devotamentul față de muncă, neglijându-și întreaga familie. Când spiritul sărbătorilor îi animă pe toți cei din jurul lui, își păstrează totala indiferență.

Într-o dimineaţă geroasă, dintr-un acces de generozitate care nu îl caracterizează, Lou îi oferă o cafea lui Gabe, un om fără adăpost. Mai mult decât atât, îl angajează pe sărmanul om la serviciul de curierat intern. Cum viaţa personală şi profesională a lui Lou se află la răscruce, iar Crăciunul se apropie, Gabe îi oferă un cadou magic, menit să-i reamintească ce preţios este timpul. Va reuși însă acest om providenţial să-l ajute pe Lou să recupereze tot ce a pierdut, înainte de a fi prea târziu?

„Cel mai bun mod de a evada din viața de zi cu zi este să te refugiezi în paginile unui roman de Cecelia Ahern.“ – Glamour

„Fermecător… Cadoul este ca un pulover cald și confortabil.” – Associated Press Staff

PĂREREA MEA

Singura carte de la Cecelia Ahern pe care eu am citit-o era Mulțumesc pentru amintiri, o carte ce este o adevărată lecție de viață. Țin minte că îmi plăcuse mult și abia așteptam să mai citesc și altceva. Mai am prin bibliotecă Prietenul nevăzut și P.S te iubesc, dar la ultima dintre ele am văzut filmul și cartea și-a cam pierdut farmecul pentru moment. Însă s-a întâmplat că pe 2 ianuarie din acest an să primesc cadou de la viitorul meu soț două cărți minunate (căruia îi mulțumesc pentru că are mereu grijă de mine), iar una dintre ele să fie Cadoul, o carte minunată numai bună de oferit cadou.

Puteți observa din poza pe care i-am făcut cărții că are o copertă mai mult decât atractivă, iar conținutul său este pe măsură. Dacă ați mai citit vreo carte scrisă de Cecelia Ahern probabil ați observat stilul atractiv, ușurel și relaxant în care scrie. Și probabil și temele interesante pe care le abordează.

Cadoul este o carte despre familie, despre Crăciun și despre prietenie. Personal ador cărțile care combină frumos temele existențiale cu lecțiile de viață. Titlul este mai mult metaforic, deoarece prezintă ocazia pe care unul dintre personajele cărții le oferă altul personaj și dacă veți citi romanul, veți înțelege despre ce vorbesc.

Personajele sunt destul de numeroase, dar cel asupra căruia îmi voi concentra atenția este Lou Suffern. Acesta este un bărbat căsătorit cu doi copii și cu un serviciu ce îi solicită foarte mult din timpul său. Nu are timp de familie, relația cu soția scârțâie puternic, își dezamăgește copiii și crede că munca este mai presus de orice. Viața lui ia o întorsătură neașteptată când îl cunoaște pe Gabe, un cerșetor căruia Lou îi va oferi un loc de muncă la firma sa și care va descoperi că viața ar trebui trăită altfel.

Cartea are doar 305 pagini și cuprinde pagini care îți provoacă stări contradictorii: m-am înfuriat când Lou nu se ține de promisiuni, mi-a fost milă de soția sa când suferă din cauza comportamentului său și de copii nu mai zic, deoarece ei sunt afectați cel mai tare. Mi-a plăcut mult de tot această carte mai ales pentru faptul că este o poveste de viață și din câte am înțeles, toate cărțile aceste scriitoare au la final o morală și o învățătură. Cartea este mult mai complexă decât v-am prezentat-o eu, dar nu vă mai dezvălui nimic. Vă las să o citiți și să reveniți cu o părere.

CITATE

La începutul cărții am spus că e o poveste despre o persoană care se descoperă pe sine. Un om al cărui suflet este revelat celor pentru care contează. Iar el descoperă ceea ce contează cu adevărat. Ați crezut că vorbeam despre Lou Suffern, nu-i așa? Vorbeam despre fiecare dintre noi.

Nu știa că nu putea să-i spună el vieții când era momentul să învețe, ci că viața îi va da o lecție când va fi pregătit. Nu știa că nu poți apăsa doar niște butoane pentru a ști totul: că erau niște butoane din adâncul lui pe care trebuia să le apese.

Făcuse mari sacrificii pentru a ajunge acolo unde se afla. Își iubea munca, era profesionist adevărat, dedicat fiecărui aspect al ei.

În schimb trimisese torpile de frică și îngrijorare drept spre inima lui și în stomac. În locurile acelea două. În același timp.