alter.ego – Ana Mănescu

alter ego

Autor: Ana Mănescu

Naționalitate: română

An apariție: 2014 (la Editura Herg Benet)

Gen carte: ficțiune

Număr pagini: 214

Nota mea: 4/5

Puteți găsi cartea AICI

Primită de la: Editura Herg Benet

PREZENTARE

Numele meu este Sonnja. Sunt vicioasă, singură, răzvrătită și mizerabilă.

Noi vom schimba lumea. Suntem cei care vibrează. Stârnim valuri, uragane și cutremure, dar merită. Sau cel puțin asta am crezut toți la început.

Printre cărți, tripuri, flashback-uri, eșecuri, iluzii, idealuri, țigări, vin, iarbă, un fort din cuburi de zahăr impregnate cu acid, metamorfoze, felinare care dansează, Muzica goală, fluturi, uragane, sex, dragoste, prietenie și artă, mesajul este simplu: păstrează-ți esența și iubește. În ordinea asta.

PĂREREA MEA

Până acum nu am mai citit nimic de Ana Mănescu și sunt foarte surprinsă de stilul în care scrie. Deși mi-a plăcut cartea destul de mult, aș vrea să spun că mă așteptam la un conflict mai concentrat, la o poveste în care Sonnja (personajul feminin principal) să aibă un rol mult mai bine elaborat. Cartea este scrisă la persoana I și este alcătuită ca un jurnal intim al Sonnjiei, o tânără zăpăcită și nonconformistă care își trăiește viața cum dorește.

Tot timpul am plâns în hohote. Ce importanță au însă câteva ațe, când sforile mele nu se mai pot desface? A fost suficient să mă uit o clipă la Thea, Rin și Petra ca să mă calmez. Ele rămân. Magia dispare. Și, deși încă nu o știam, Vara aceea urma să rămână.

Este un roman de doar 214 pagini, dar să știți că veți găsi în el mai mult decât v-ați aștepta. Veți descoperi o criză adolescentină a unor personaje care duc o existență aparte, care încearcă să conștientieze că viața nu e altceva decât un scop un sine. Sonnja este un personaj prietenos (are prietene pe viață de care se simte legată trup și suflet) și oscilează între mai multe iubiri. În același timp, tânăra este un amestec de maturitate și imaturitate care încă mai caută răspunsuri la dilemele de zi cu zi. (mai mult…)

Cimitirul animalelor – Stephen King

king

Autor: Stephen King

Naționalitate: americană

An apariție: 1983

Titlu original: Pet Sematary

Număr pagini: 464

Gen carte: suspans, horror

Nota mea: 5/5

PREZENTARE

Ar putea Stephen King să scrie o poveste care să-l sperie chiar și pe el însuși? Să-l sperie într-un asemenea hal încât să-i fie frică să o scrie până la sfârșit? Cimitirul animalelor pare să fie chiar această poveste. Tu, cititorule, ești atât de înspăimântat, încât nu ai dori să continui lectura, dar cartea nu poate fi lăsată din mână. Și nu poți să renunți pentru că este vorba despre tine, despre secretele tale bine ascunse!

„Dorința de a înșela moartea este ciudată și extrem de serioasă în același timp. Mulți cred ca viața începe de abia după intrarea în Împărăția Domnului. Și probabil că pentru ei așa și este. Atunci, de ce să-ți pui problema să aduci pe cineva înapoi? Alții se întreabă la fel de serios ce este dincolo. Și dacă există un «după moarte». Oricum, atunci când ești confruntat cu moartea unei ființe dragi, vrei, la rândul tău, să înfrunți moartea, să o păcălești. Ai fi însă în stare să faci tot ceea ce face Louis Creed? Sunt sigur ca da, iar acest lucru mă înspăimântă…“ (Stephen King)

PĂREREA MEA

Până la sfârșitul lui 2015, singura carte citită de la Stephen King era o Mână de oase, o dezamăgire literară cum puține cărți au fost așa și despre care puteți citi aici.  Acea carte mi se păruse prea slabă și sinceră să fiu, nu prea am înțeles mare lucru din ea. Deși Cimitirul animalelor o aveam în bibliotecă de prin 2014, am tot amânat să o citesc de frică că nu e stilul meu. Am achiziționat-o de la un chioșc de ziar și am cumpărat-o doar pentru titlul interesant.

Toate bune și frumoase până de curând când am pus mâna pe Cimitirul animalelor, o carte de la care nu aveam așteptări mari. De fapt, nu aveam așteptări deloc. Înainte de a o începe citisem pe net niște păreri care spuneau că e una dintre cele mai bune cărți ale lui King și că merită citită. Sceptică, am începu să citesc și la început mi s-a părut un pic clișeică: o familie se mută în alt oraș și încep să se întâmple evenimente bizare. Așteptam să aflu că noua casă e bântuită, că de pe undeva apare bau-bau…Niciun bau-bau care bântuire casa, nimic! Am constatat cu stupoare că ceva este în neregulă și că nu e vorba de o casă bântuită. Că nu e vorba nici de strigoi sau vârcolaci. Nici de vrăjitoare și nici de vrăjitori.

Poate ca o să învețe cam ce înseamnă moartea cu adevărat, ce înseamnă clipa în care orice durere încetează și încep amintirile frumoase. Nu este sfârșitul vieții, ci sfârșitul durerii.

După cum ne dăm seama din titlu, acțiunea cărții este strâns legată de Cimitirul Animalelor, un loc ciudat în care ființele îngropate revin la viață. Ați auzit bine: jocul de-a reînvierea face tot deliciul cărții. Louis, personajul principal al cărții, recurge la anumite tertipuri pentru a îndrepta anumite situații dramatice, dar nicio secundă nu se gândește la consecințe. De fapt, cum să te mai gândești la consecințe când ești disperat că al tău animăluț nu mai e sau copilul tău a avut un accident stupid? (mai mult…)

Îngerul întunecat – Mihaela Strenc

Ingerul intunecat - M Strenc

Autor: Mihaela Strenc

Naționalitate: română

An apariție: 2016 (la Editura Quantum Publishers)

Gen carte: mister, dragoste, fantasy

Număr pagini: 232

Serie: primul volum din seria Orașul îngerilor

Nota mea: 5/5

Puteți găsi cartea AICI

Primită de la: Editura Quantum Publishers

PREZENTARE

De milenii, Veghetorii îi apără pe oameni de strigoi și de creaturile lumii de dincolo. Ana ignoră regulile ce le obligă pe Veghetoare să-și aleagă tineri la fel ca ele și intră într-o relație cu un bărbat fermecător, dar cu un trecut întunecat. Iubitul ei ascunde însă un secret care o va pune față în față cu cele mai negre coșmaruri ale ei. Acesta este în realitate fiul conducătorului, un Veghetor care a fost izgonit din familie după ce s-a aflat că s-a dedat unor practici interzise. Dar asta nu e cea mai mare problemă a Anei…

PĂREREA MEA

În momentul în care scriu această recenzie s-au scurs doar vreo 24 de ore de când am terminat-o de citit. Am citit-o în vreo 3 zile, dar nu pentru că am amânat lectura, ci am un examen important de care voi scăpa peste o săptămână. În paralel cu învățatul am ales această carte minunată pe care am ajuns să o citesc datorită frumoasei mele colaborări cu editura Quantum Publishers. Este a cincea carte de la ei pe care o citesc și sinceră să fiu, am fost fascinată de fiecare carte pe care am citit-o.

– Făpturile demonice sunt împărțite în mai multe categorii: începătorii, cei ascunși, strigoii, stăpânitorii. Dar n-ai de ce să te temi. Câtă vreme în tine e lumină, nu vei păți nimic.

Imaginați-vă că în 232 de pagini găsiți de toate: povești de viață, personaje interesante, relații de prietenie, relații de dragoste, creaturi fantastice, magie, umor, mister, plus multe alte lucruri care m-au făcut să ador acest roman fantasy. Când am deschis cartea nu mi-aș fi imaginat că va fi atât de interesantă, dar totuși mă așteptam la asta. Mă așteptam să îmi placă și să mă captiveze.

N-avea cui să ceară sfatul, căci dacă se răspândea vestea că o Veghetoare avusese o relație cu unul dintre cei ascunși, problema urma să escaladeze. Iar conducătorul probabil că era furios pe fiul lui și exista posibilitatea ca mânia aceea să se răsfrângă și asupra ei.

(mai mult…)

« Older Entries Next Entries »