Trandafirul albastru – Virgil Răzeșu

trandafirul albastru

Autor: Virgil Mazilu

Naționalitate: română

An apariție: 2015

Gen carte: roman

Număr pagini: 272

Nota mea: 4/5

Primită de la autor

Am primit această carte deosebită chiar de la autorul ei, domnul Virgil Răzeșu, care a dorit să citesc această carte și să afle părerea mea despre ea. După cum vedeți din imaginea de mai sus, are copertă superbă și primul gând când am văzut cartea a fost să cred că este o poveste de dragoste sau ceva legat de natură. Însă nu mică mi-a fost mirarea când am început să citesc cartea și să aflu că titlul are o semnificație aparte.

Stilul cărții m-a fermecat de la primele pagini și nu pot să vă descriu emoția ce m-a surprins când mi-am dat seama cât de frumoasă este această carte. Din câte am înțeles este o carte inspirată din viața autorului, avându-i în prim-plan pe fratele scriitorului și pe soția acestuia, Iuliana. Soția sa este bolnavă de Alzheimer, iar fratele său, Matei, a fost încarcerat pe nedrept. Ambele povești de viață sunt prezente alternativ și vă spun sincer că m-am întristat la multe secvențe din carte. Însă pe cât sunt de triste, pe atât sunt de reale și deosebite.

Nu, întoarcerea lui nu era, nu avea nimic în comun cu întoarcerea fiului risipitor. Bietul de el nu risipise nimic. Nu risipise, ci căpătase, pe nedrept, o pedeapsă stupidă, impusă de unii străini sau înstrăinați de neam și de lege, cărora fusese nevoit să și se supună. Sau, dacă vreți, își risipise, așa cum se va dovedi, viitorul și viața.

Titlul cărții se referă la fratele autorului care a dus o existență aparte și a fost un om la fel de rar ca trandafirul de culoare albastră. Printre temele cărții se numără iubirea (relația apropiată și deosebit de frumoasă cu Iuliana), copilăria (prezentarea anilor din copilărie și năzdrăvăniile specifice), relațiile dintre membrii familiei (apropierea de copiilor de mama, ființă pe care au adorat-o).

Era altceva. Nu mai avea sentimentul inutilității, scăpa de coșmarul existenței și se bucura de condiții civilizate, departe de teama că ar fi repezit, bruscat sau că ar asista la bătaia administrată unui coleg de celulă.

Personajele nu sunt atât de numeroase, dar cele existente sunt conturate frumos de autor. Prezentarea în paralel a două vieți deosebite, Iuliana și Matei, m-a făcut să mă gândesc cât de bucuroși ar trebui să fim că suntem sănătoși și avem de toate. Imprevizibilitatea vieții ne poate scutura puternic și iremediabil. Mi-a plăcut mult această carte, chiar neașteptat de mult.

Existența celor doi a fost departe de a avea un traseu liniar, ba pot spune că a fost marcată din plin de accidente, evenimente și complicații puțin obișnuite, mult diferite de ceea ce se petrece cu majoritatea noastră.

Recomand această carte minunată tuturor celor care vor să citească un scriitor talentat, celor care vor povești cutremurătoare inspirate de realitate, dar deosebit de bine conturate. Mulțumesc încă o dată pentru exemplarul oferit spre recenzie, domnule Virgil Răzeșu!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: