Floarea albastră – Penelope Fitzgerald

18010924_1554022451284133_7880730252194251782_n

Autor: Penelope Fitzgerald

Naționalitate: britanică

Titlu original: The Blue Flower

An apariție: 1995 (în 2017 la Editura Nemira)

Gen carte: roman

Număr pagini: 288

Nota mea: 4/5

Puteți găsi cartea AICI  (dacă vă grăbiți primiți o reducere )

Primită de laEditura Nemira

PREZENTARE

Povestea lui Friedrich von Hardenberg, entuziast student la filosofie, mai târziu geniul romantic Novalis, se scrie în Germania lui Goethe. În ea se întâlnesc „călăuza spiritului“ Sophie von Kühn, „floarea albastră“ și firele mai multor vieți.

Gratie, duioșie, ironie și umor – iată cum rescrie exceptionala prozatoare britanică un destin într-un roman despre frumusețea și absurdul iubirii, cruzimea destinului, idealuri, studenți și visători…

„Cu greu s-ar putea imagina o reflectare a speranțelor și înfrângerilor romanticilor, a relației dintre inspirație și viața cotidiană, dintre geniu și simpla valoare, mai fascinantă decât în acest roman admirabil.“ London Review of Books

„O carte uimitoare, cel mai mare triumf al lui Penelope Fitzgerald.“ New York Times Book Review

PĂREREA MEA

Am primit un exemplar din acest roman pentru recenzie de la Editura Nemira, căreia vreau să îi mulțumesc din suflet! Până să îl primesc de la ei văzusem undeva în mediul online această carte și mi-am amintit de Eminescu și floarea albastră care este la un simbol foarte important. Dar atunci nu mi-a trecut prin minte că există o strânsă legătură între acea floare albastră și cea despre care este vorba în romanul lui Penelope Fitzgerald. Romanul are la bază povestea vieții lui Novalis, pe numele său adevărat Friedrich von Hardenberg, cel care îl va inspira pe marele Mihai Eminescu. Pentru mine această carte a fost o adevărată surpriză, în sensul că am descoperit numeroase informații despre Novalis și ceea ce se presupune că este floarea albastră.

„Profesorii mei nu erau de acord unii cu alții, iar prietenii nu erau de acord cu profesorii”, se gândea Fritz, dar asta numai la nivel superficial, erau oameni înzestrați cu intelect și pasiune și vreau să cred în ei toți.

Stilul cărții este accesibil, destul de captivant și aflăm detalii despre viața lui Fritz (Friedrich), a familiei sale și a prietenilor săi. Nu vreau să înșir aici toate amănuntele găsite pe parcursul romanului, ci doar să vă spun că Novalis, din câte mi-am dat eu seama, a fost un poet-filosof de o inteligență aparte. Nu pot afirma că i-am înțeles pe deplin ideile, deoarece cunoștințele mele de filosofie nu sunt atât de vaste. Tema cărții ar putea fi biografia lui Novalis, dar în același timp putem identifica mici teme, precum prietenia, iubirea sau relațiile de familie. M-au impresionat membrii familiei poetului, personaje care au diferite preocupări, manii sau chiar obiceiuri mai ciudate.

Nu tânjesc să fiu bogat, însă-mi doresc cu nesaț să văd floarea albastră. Este tot timpul în sufletul meu, nu-mi pot închipui altceva și nu mă pot gândi la altceva.

(mai mult…)

Ce cărți am primit (14)

Cu bucurie vă anunț că blogul meu are un nou colaborator, un scriitor român la început de drum, care a fost drăguț să îmi trimită un exemplar din romanul său. Scriitorul este Adrian Petru Stepan, iar romanul se numește Legendele șefului de gară. Îi mulțumesc pe această cale și imediat cum o citesc, voi împărtăși cu voi impresiile mele.

DESCRIERE

Într-un oraș de provincie în împrejurimile căruia se află un castru roman, un grup de puști se joacă pe deal căutând o comoară. Și chiar găsesc una. Ani de zile mai târziu, cel care găsise comoara este un tânăr bărbat pasionat de trenuri, care își petrece viața ca șef de gară în orașul natal, visând să întâlnească o femeie la fel de frumoasă cum era străina pe care o zărise fugitiv în copilărie. La fel de neașteptat cum altădată descoperise în pământ monedele de aur, îi apare în cale misterioasa Ela. Și o nouă aventură începe.

 

19146003_1620031668016544_8227803221236934629_n

Cartea lunii MAI 2017

În luna Mai a acestui an am reușit să citesc doar 5 cărți, iar acestea sunt Viața ca un joc de crochet (Kate Atkinson), Coșmar (Rodica Ojog-Brașoveanu), Nevăzuții (Kaherine Webb), Valentina (Mihaela Strenc) și Misterul trenului albastru (Agatha Christie). Toate mi-au plăcut foarte mult, dar dacă ar fi să aleg una care mi-a plăcut în mod deosebit, ar fi…Valentina (Mihaela Srenc). Puteți să îi citiți recenzia făcută aici.

16939487_1932401986989558_2487950630208498645_n

« Older Entries Next Entries »