Domeniul – John Galsworthy

Domeniul – John Galsworthy

Autor: John Galsworthy

Naționalitate: britanică

An apariție: 1917 (2012 la Editura Lira)

Număr pagini: 350

Titlu original: The Country House

Nota mea: 4/5

 

PREZENTARE

Acţiunea romanului are în centru atmosfera de la Worsted Skeynes. Evenimentele par să fie cele obișnuite unei vieţi aristocratice demne de o Anglie a secolului XVIII: serate dansante, curse de cai, vânătoare… Pe fondul acestor evenimente se țese povestea de iubire dintre George și Jaspar Bellew, o frumoasă femeie, care era căsătorită.

PĂREREA MEA

Am cumpărat această carte acum mai bine de un an pentru că îmi plac foarte mult cărțile din colecția Romanul de dragoste, apărut la Editura Lira (Litera). Mai am câteva cărți din această colecție, pe unele le-am citit, iar altele mă așteaptă cuminți în bibliotecă. Cartea are un format mic și are 350 de pagini. Recunosc că Galsworthy este unul dintre autorii mei preferați din literatura britanică clasică și mi-am dorit foarte mult să mai citesc și altceva în afară de Forsyte saga, un roman format din 3 volume (depinde și de ediție) care prezintă povestea familiei Forsyte. Cartea aceea mi s-a părut extrem de bună, interesantă și captivantă și țin minte că am citit-o pe telefonul meu de atunci care nu avea android, ci o aplicație de citit mai antică.

George fu cuprins de furie. De ce toți sunt atât de liniștiți și fără griji în timp ce el e mistuit violent de un foc lăuntric? Și privirea sa neliniștită se fixă asupra aceleia pe care o dorea cu înfocare și care-l făcea să joace după cum îi cânta ea.

Revenind la Domeniul, acesta este un roman de dragoste, deși partea asta amoroasă nu mi s-a părut a fi cea mai importantă parte a cărții. Nu m-a dat pe spate acțiunea cărții și nici personajele, deoarece mă așteptam să fie măcar pe jumătate de bună față de Forsyte saga. Dar nu prea este. În schimb, prezintă o viziune aparte legată de relațiile de familie. Familia Pendyce are o tradiție în spate și nu acceptă niciun amestec care să aducă atentate la armonia și bunăstarea familiei.

De ce vorbiți cu toții în așa fel de parcă numai bărbatul ar avea importanță? Pe femeie ar trebui s-o protejăm!

Titlul nu se referă neapărat la un teritoriu, ci mai ales la tot ce înseamnă o familie veche: reguli, tradiții, obiceiuri, prejudecăți. Închipuiți-vă că atunci când un bărbat se îndrăgostește de o femeie căsătorită, dar care are probleme în căsnicie, toată familia se mobilizează și încearcă să găsească soluții la această problemă. Acesta este și cazul lui George Pendyce, fiul moșierului Horace Pendyce, care ajunge să o iubească pe doamna Bellew. Dacă această dragoste este împărtășită sau nu, dacă familia acceptă relația dintre cei doi sau nu, rămâne să descoperiți dacă citiți romanul. Mie chiar mi-a plăcut, deși l-am citit în vreo săptămână (mai citeam o carte în paralel) din cauza lipsei timpului.

Se simți bătrână, mai bătrână ca oricând. În mijlocul acestei mulțimi vesele și al forfotei, sub soarele strălucitor, o năpădi un sentiment de singurătate vecin cu teama – sentimentul de a nu-și aparține, de a fi ruptă de restul lumii, i se părea că seamănă cu una din propriile ei plante smulsă din pământul natal.

Mi-a plăcut combinația frumoasă dintre descrieri și dialog, iar personajele sunt destul de simpatice. Spun destul de simpatice deoarece niciunul nu m-a făcut să îl admir prea mult. Ideea este că personajele numeroase din carte ajung să participe la un moment dat la această furtună amoroasă prilejuită de povestea de dragoste dintre George și amanta sa. Un lucru care trebuie menționat este că în perioada prezentată în carte, divorțurile erau aproape imposibil de realizat, iar societatea era extrem de plină de prejudecăți și avea mereu tendința să îi pună la colț pe cei care iubeau oameni căsătoriți sau își neglijau familia și îndatoririle. Finalul nu este unul clar și cumva asta m-a dezamăgit, deoarece îmi doream foarte mult să știu ce vor face în continuare unele personaje. Dar în linii mari, să știți că este o carte care merită citită, iar dacă vă place literatura clasică, cu atât mai mult. Dacă nu citiți clasici în mod obișnuit, nu ezitați să o faceți. Veți pătrunde la modul imaginar într-un trecut apus și merită să vedeți cum arătau și alte perioade. Așa că eu vă recomand călduros romanul și vă aștept cu păreri. Vă rog să îmi lăsați un comentariu cu ce ați mai citit recent și ce recomandări aveți.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Follow

Get the latest posts delivered to your mailbox:

%d blogeri au apreciat: