Oamenii fericiți citesc și beau cafea – Agnes Martin Lugand (recenzie)

Autor: Agnes Martin-Lugand

Naționalitate: franceză

An apariție: 2012

Număr pagini: 176

Titlu original: Les gens heureux lisent et boivent du café

Nota mea: 3/5

PREZENTARE

A plecat din Paris să se uite pe sine. Dragostea pe care o va întâlni va schimba totul.
Povestea lui Diane începe în mod brutal cu moartea soțului și a fetiței sale, eveniment care o aruncă în cea mai cumplită depresie. Totul se oprește în loc, în afară de inima ei, care continuă să bată. Cu încăpățânare. Dureros. Zadarnic.
Când cel mai bun prieten și asociat în mica afacere cu o cafenea literară la Paris, Felix, îi propune o călătorie ca început pentru o nouă viață, Diane alege să îndeplinească o mai veche dorință a fostului ei soț și se refugiază departe de lume, într-o mică așezare din Irlanda.

O întâlnire neașteptată cu un bărbat taciturn o face pe Diane să vadă din nou lumea cu încredere și cu forță regăsită.

Această poveste despre împăcarea cu sine conține dialoguri convingătoare și e spusă într-un stil simplu, nepretențios, având chiar și accente de umor.  Le Parisien 

Profund și emoționant, romanul lui Agnès Martin-Lugand sondeazã cu luciditate cea mai cumplită tragedie din viața unui om. O carte care te marchează.  Susan Wiggs

PĂREREA MEA

Am primit această carte de pe un grup de cărți, fiind o carte călătoare pe care o așteptam de mult timp. Este prima dintr-o serie, fiind urmată de Viața e ușoară. nu-ți fă griji, un volum pe care l-am citit după ce l-am terminat pe primul. Îi voi face o recenzie separată curând. Am auzit păreri destul de pozitive despre această carte, însă am ales să o citesc pentru că am fost atrasă de titlul neobișnuit.

Este o carte pe care am terminat-o în vreo două zile și sinceră să fiu, mă așteptam la mai mult. Nu este o carte proastă, ci una care se termină prea brusc. Este plină de emoție și reușește să te tulbure până în măduva oaselor. O temă a cărții este destinul, dar și regăsirea unui drum în viață după o tragedie. Sau după un șir de tragedii.

Titlul cărții face referire la o cafenea care oferă celor care îi trec pragul o notă de optimism și care le promite un moment relaxant alături de o cafea și o carte bună. Personajele cărții nu sunt multe, iar printre ele se numără Diane, personajul feminin principal, Felix, prietenul ei cel mai bun, Edward, care va juca un rol important în viața primei, și alte câteva personaje secundare. Povestea din roman este interesantă, te ține cu sufletul la gură, îți smulge lacrimi, iar alteori îți smulge zâmbete.

În linii mari, povestea este următoarea: Diane își pierde soțul și fiica într-un accident și decide să lase cafenea pe mâna lui Felix, plecând în Irlanda. Încearcă să treacă peste pierderea suferită, își pune mii de întrebări, suferă și învață că fiecare zi este o nouă șansă. Edward este un personaj la început agasant și sinceră să fiu, nu l-am iubit nici la final. Sunt anumite elemente ale cărții cam trase de păr și multe se întâmplă prea brusc, însă mi-a plăcut.

Aș putea spune foarte multe despre roman, dar asta ar însemna spoilere și ar strica farmecul. I-am dat 3 din 5 steluțe pe goodreads și cumva îmi pare rău că numai atât. O recomand însă și vă recomand să citiți și continuarea poveștii în Viața e ușoară, nu-ți fă griji, un volum care mi s-a părut superior primului. Acolo aflăm mai multe detalii despre Diane și celelalte personaje și putem afla care va fi evoluția lor. Vă aștept cu păreri despre carte.

CITATE

Trebuie mai întâi să mă reconstruiesc, să fiu mai puternică, să îmi fie mai bine, să nu mai am nevoie de ajutor. Numai după aceea, voi putea să te iubesc. Total. Înțelegi?

Mi-era bine, nu mă mai simțeam apăsată. Viața își relua drepturile, iar eu nu mai voiam să lupt împotriva ei.