Autor: Ben Bennet
Naționalitate: americană (?)
An apariție: 2012 (2014 la Editura Allfa)
Număr pagini: 203
Titlu original: Nachtmahl im Paradies
Nota mea: 3/5
PREZENTARE
Profund marcat de moartea soției lui, Elli, Jacques nu a reușit să își revină nici după șapte ani, iar Paradis, restaurantul idilic pe care îl deschiseseră împreună pe coasta Atlanticului, se află în pragul falimentului. Singurul eveniment pe care îl mai așteaptă Jacques este moartea. Dar Gustave, prietenul și avocatul lui, nu vrea să îl lase să renunțe la tot…
PĂREREA MEA
Am citit această carte în urma unei provocări de pe un grup de cărți și sinceră să fiu, mi s-a părut o lectură foarte ușurică și cu un conflict nu foarte complex. Mă așteptam la mult mai mult și aș vrea să mărturisesc că este o carte cu potențial, dar că acesta nu a fost suficient exploatat. Printre temele cărții se află iubirea, dar și puterea de a o lua de la capăt.
În centrul romanului îl întâlnim pe Ben, un bărbat care se apropie de vârsta a doua și care și-a pierdut soția, pe Elli. Cei doi dețineau un restaurant foarte frumos, Paradis, și cred că vă puteți imagina motivul pentru care titlul este Cină în paradis. La apariția unui alt personaj, Catherine, Ben primește o șansă ca să își salveze afacerea. Însă este mai mult de atât.
Mi-a plăcut mult ideea cărții, însă nu mi s-a părut că autorul a insistat suficient pe legătura dintre Ben și Catherine. Iar toate acele întoarceri spre Elli și celelalte faze care au legătură cu ea mi s-au părut un pic forțate. Cum am zis, nu e o carte rea, dar promitea mult mai mult.
Mi-aș fi dorit să se insiste pe Ben și Catherine, pe felul în care evoluează relația lor. Personajele nu sunt numeroase, nu sunt așa de ample, poate doar un pic Ben. Am observat o descriere detaliată a lui, a coșmarului prin care trece după pierderea soției și da, credeți-mă că autorul a reușit cumva să îi sublinieze personalitatea și să mi-l prezinte ca un bărbat puternic, deși nu pare.
Eu cred că merită totuși să îi dați o șansă, mai ales că e o lectură relaxantă, se citește repede și sunt câteva chestii în carte care plac. Nu vă așteptați la cine știe ce, dar eu totuși o recomand și aștept păreri!
CITATE
În toţi aceşti ani de când Elli nu mai era, nicio femeie dintre cele pe care le cunoscuse nu se ridica nici măcar până la genunchiul fostei lui neveste. Femeile ca Elli nu cresc în copaci, nici măcar în Normandia, oricât de înzestrată o fi regiunea. Pe ce lume trăieşte şi Patrice ăsta? Cum se face că mergea mereu la Paris ca să umble cu fete de moravuri îndoielnice, cum se face că nu se căsătorise niciodată, cum se face că nu avusese nici măcar o relaţie serioasă?