Te voi iubi mereu – Heidi McLaughlin (recenzie)

Autor: Heidi McLaughlin

Naționalitate: americană

An apariție: 2012 (2018 la Editura Leda )

Gen carte: roman, ficțiune, romance

Titlu original: Forever My Girl

Notă goodreads: 4.01

Număr pagini: 256

Nota mea: 5/5

Despre această carte am auzit numai păreri pozitive, dar nu mi-am imaginat niciodată că mă va captiva atât de mult – mai mult decât aproape orice altă carte citită în 2019. Eram sigură că îmi va plăcea și că voi ajunge să o recomand și altora, dar experiența a depășit așteptările mele. Cartea are un număr rezonabil de pagini (256), se citește rapid, iar scrisul mare și stilul lejer fac lectura ușoară și plăcută. De asemenea, coperta m-a atras instantaneu, iar pentru că de ceva timp nu mai citisem romane romantice, am simțit că e momentul perfect să-i acord atenția mea.

Romanul face parte din seria Beaumont și se dovedește a fi extrem de captivant. Printre temele centrale se numără iubirea, familia, copilăria și prietenia, toate împletite armonios. Povestea este un adevărat amalgam de emoții – de la tristețe și furie, la speranță și bucurie. Cartea te face să simți din nou magia iubirii, fie că te regăsești alături de cineva, fie că îți dorești să trăiești o poveste de dragoste curând.

Titlul Te voi iubi mereu sugerează iubirea adevărată, durabilă, care persistă în timp. Cititorului îi sunt prezentate emoții autentice și trăiri intense, iar de multe ori ai impresia că ești și tu o parte din poveste. Personajele sunt numeroase, bine conturate și fiecare contribuie la tabloul complex al vieții. Printre preferații mei se numără Liam și Josie, doi tineri care trăiesc o frumoasă poveste de dragoste în adolescență. Însă viața nu le oferă doar momente fericite: trebuie să facă alegeri dificile între iubire și carieră, între dorințele inimii și responsabilitățile lor.

Josie este o femeie puternică, care trece prin multe și am admirat-o pentru curajul ei și pentru capacitatea de a începe mereu de la capăt. Viața îi oferă atât fericire, cât și momente dureroase, dar sprijinul lui Noah îi aduce stabilitate și iubire. Liam, în schimb, nu mi-a fost simpatic la început și l-am judecat pentru alegerile sale, dar treptat am reușit să înțeleg complexitatea personajului său și motivațiile sale.

Amândoi sunt curajoși, hotărâți și dispuși să lupte pentru ceea ce își doresc. Cartea are, desigur, și momente triste, dar tocmai acestea contribuie la frumusețea poveștii și la emoția pe care o transmite. Este un roman sensibil, care oferă speranță și încurajează la reflecție asupra iubirii, alegerilor și maturizării. Îl recomand cu mare drag, mai ales celor care apreciază povești de dragoste frumoase, emoționante și cu învățăminte valoroase.

♠