Currently Browsing: literatura

Top cărți 2018

 

În acest an am reușit să citesc 77 de cărți, deși inițial mi-am propus 60 de cărți. Înainte îmi propuneam și 100, dar eram dezamăgită dacă nu reușeam să le citesc pe toate. Dintre cele 77, unele mi-au plăcut foarte mult, altele mai puțin, iar altele m-au dezamăgit. Mulțumesc prietenilor și colaboratorilor care mi-au oferit cărți în acest an și aștept cu nerăbdare următorul an, sper eu încărcat de surprize pozitive.

Topul 10 al cărților citite este:

  1. Cel care mă așteaptă – Parinoush Saniee
  2. Aviatorul – Evgheni Vodolazkin
  3. Ogorul – Pearl S Buck
  4. Și munții au ecou – Khalde Hosseini
  5. În numele prințesei moarte – Kenize Mourad
  6. Fetița cu ochi albaștri – Michel Bussi
  7. Înger luptător – Pearl S Buck
  8. Grădinarul spaniol – A J Cronin
  9. Două surori – Asne Seierstad
  10. Privighetoarea – Kristin Hannah

Topul cărților citite de voi în 2018 cum arată?

Și munții au ecou – Khaled Hosseini

Autor: Khaled Hosseini

Naționalitate: afgană

An apariție: 2012

Număr pagini: 417

Titlu original: And The Mountains Echoed

Nota mea: 4/5

Primită de la: librăria online Libmag

O puteți găsi AICI 

PREZENTARE

O poveste spusă de-a lungul mai multor generaţii care gravitează nu doar în jurul părinţilor şi copiilor, dar şi a fraţilor şi surorilor, a verilor şi a tuturor celor ce au grijă de ceilalţi, ŞI MUNŢII AU ECOU explorează nenumăratele feluri în care membrii familiei iubesc, jignesc, respectă, înşală, surprind şi se sacrifică unii pentru ceilalţi, atunci când contează cel mai mult. Urmărind diversele personaje şi ramificaţiile vieţilor acestora, alegerile şi iubirile fiecăruia, de-a lungul mai multor generaţii, peste tot în lume – de la Kabul la Paris, de la San Francisco până în Insula Tinos din Grecia – povestea se extinde gradual, devenind din ce în ce mai emoţionantă, mai complexă şi mai puternică cu fiecare pagină parcursă.

PĂREREA MEA

Este prima carte a lui Khaled Hosseini pe care eu o citesc, iar pe lista mea mai am Splendida cetate a celor o mie de sori și Vânătorii de zmeie. Am auzit că cea de față nu e chiar cea mai bună dintre ele, dar am zis totuși să o citesc și să văd ce impresie îmi face. Este o carte care începe foarte frumos, cu un basm, cu niște copii care sunt fascinați de poveștile tatălui, ca mai apoi totul să se schimbe. Deși începe minunat, apar apoi tot felul de situații care schimbă cursul cărții. Totul se complică, apar momente mai nefericite, personajele trec prin tot felul de schimbări. (mai mult…)

Cel care mă așteaptă – Parinoush Saniee

Autor: Parinoush Saniee

Naționalitate: iraniană

An apariție: 2002

Număr pagini: 392

Titlu original: Sahm-e man

Nota mea: 5/5

DESCRIERE

Povestea romanului Cel care ma așteaptă este una emblematică pentru destinul femeilor din Iran. Evenimentele debutează în anul 1979, cu puțin timp înainte de revoluția iraniană, și se concen­trează asupra vieții unei femei obligate să se descurce singură, cu trei copii, într-un oraș dezbinat de conflicte politice și religioase, aflat într-o permanentă stare de instabilitate și nesiguranță. La vârsta adolescenței, protagonista romanului, Masumeh, se îndră­gostește de un tânăr, în drumul ei spre școală. Deși relația lor este inocenta – cei doi abia dacă îndrăznesc sa schimbe câteva priviri –, iubirea ii este descoperită, iar ea ajunge să fie măritată cu forța. Din fericire, se nimerește să aibă un soț care ii permite să-și continue studiile și care, spre deosebire de bărbații din pro­pria ei familie, nu încearcă sa-i controleze viata pas cu pas. Treptat, Masumeh descoperă ca soțul ei are cu totul alte preocupări decât familia și ca idealurile și obiectivele sale politice ii pun viata în pericol, forțând-o să trăiască într-o continuă stare de îngrijorare și neliniște.

PĂREREA MEA

Aveam cartea de mult timp pe lista mea, mereu am amânat-o, nu știu de ce, mai ales că am auzit doar păreri pozitive despre ea. Cu ocazia unui club de carte de pe internet, m-am hotărât să îi dau o șansă. Am plecat la drum cu așteptări ridicate și vreau să vă zic că am fost extrem de surprinsă de cât de mult mi-a plăcut! Temele cărții sunt multiple, de la destinul uman, substratul social și politic până la relațiile de dragoste și familie. Titlul este aparent neclar, dar abia la final aflăm de fapt de ce se numește așa. Cartea asta m-a fermecat pur și simplu, m-a șocat la unele scene, mi-a adus lacrimi în ochi, atât de tristețe, cât și de bucurie. Personajele sunt numeroase, nu le voi enumera pe toate, ci doar mă voi axa pe cele care mi s-au părut simbolice. Cartea are cam tot ce vrei: povești de familie și de dragoste, suspans, mister, acțiune alertă, multe momente în care stai cu sufletul la gură, nerăbdător să afli ce urmează. Stilul cărții este captivant, iar cartea este scrisă la persoana I, naratoarea fiind Masumeh sau Masum, personajul feminin principal.

Eram chinuită de gândul fix că trebuie să‑mi petrec tot restul vieţii cu străinul acela. Şi apoi, unde plecase în miezul nopţii ? Poate la părinţi acasă, să se plângă că‑l respinsesem… Şi dacă mama lui ar fi venit să mă întrebe de ce‑l alungasem, ce i‑aş fi răspuns ?

(mai mult…)

« Older Entries Next Entries »