Nopți albe pentru Minerva – Rodica Ojog-Brașoveanu (recenzie)

Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

Naționalitate: română

An apariție: 2007

Nota mea: 5/5

Tip carte: roman polițist

DESPRE AUTOR

Rodica Ojog-Brașoveanu a fost o scriitoare româncă de romane polițiste,  opera sa literară numărând 35 de romane și mai multe povestiri. A scris Cianură pentru un surâs, 320 de pisici negre, Anonima de miercuri, Necunoscuta din congelator, Spionaj la mănăstire, Plan diabolic, etc. 

DESPRE CARTE

De Rodica Ojog-Brașoveanu am citit până acum vreo 12 romane și încă de când i-am descoperit cărțile, a fost dragoste la prima lectură. Până atunci nu prea citisem nimic polițist și nici nu știam mare lucru despre această scriitoare româncă. Dar anii au trecut și numărul cărților citite s-au înmulțit, iar asta mă bucură foarte mult!

La baza acestei cărți stă o crimă ciudată, urmată de un întreg șir de evenimente care mai de care mai neobișnuite. Inginerul Trăilescu este ucis în mod brutal de un necunoscut, însă locuitorii comunei P. (loc ce  este intenționat păstrat anonim) îl bănuiesc de crimă pe un oarecare Damian.

Personajele sunt numeroase, de la frizerul comunei (Mișu Postolache), medicul (Morogan), Lia Georgescu, Vespasian Duma, Atena Dumitrescu, etc. Nu le voi enumera pe toate, însă trebuie să vă spun că în centrul romanului vor sta cei doi anchetatori principali, maiorul Minerva Tutovan și locotenentul Dobrescu. Cei doi alcătuiesc un cuplu profesional foarte bine construit și prezentat de scriitoare.

Toate personajele romanului sunt unice prin felul lor de a fi și există și o parte amuzantă a scriiturii. M-au amuzat unele secvențe, cum ar fi ascunderea într-un butoi cu varză a unuia dintre personaje și periplul altuia prin curțile vecinilor, periplu însoțit de atacul unui câine asupra pantalonilor săi și furia altui personaj.

Practic, cam în tot romanul personajele sunt obsedate de eventualul atentat al criminalului asupra vieții lor și fiecare găsește soluții pentru a rămâne în viață. Minerva este ca de obicei o femeie cu un simț acut al observației și cu o inteligență ieșită din comun. Nu ezită nicio secundă să îl înțepe pe Dobrescu, fostul său elev din cariera sa de profesor de matematică.

Este o carte ușor de citit, relaxantă, pe alocuri amuzantă și cu suficient suspans cât să te țină cu ochii lipiți de ea. Mi-a plăcut mult acest roman și chiar dacă nu îl pot considera cel mai bun roman al Rodicăi Ojog-Brașoveanu pe care eu l-am citit până acum, merită citit și vi-l recomand călduros! Vă aștept cu impresii după ce îl citiți!

CITATE

Responsabilul avusese toată viaţa idei strălucite. Nu ezită deci şi sări înăuntru. Zeama de varză se revărsă ştiinţific, în conformitate absolută cu principiul lui Arhimede.

Avea o figură agresivă, amănunt datorat nu atât trăsăturilor, dealtfel destul de incerte, cât expresiei de îngâmfare excesivă. În general, trecea neobservat. Dacă totuşi se discuta despre contabil — la cârciumă, în frizerie — referinţele sunau totdeauna la fel: „Face yoga! Un ceas înainte de masă, stă în cap!”. Cuvintele erau însoţite invariabil de acelaşi zâmbet de un echivoc caracteristic. Treaba amuza nespus.

Profesorul Munteanu o saluta cu reverenţă, Dunăreanu o ignora, Drojdioară însă nu se putea stăpâni să n‑o acosteze sub pretextele cele mai fanteziste tocmai pentru că ştia că îi e profund dezagreabil. N‑avea motive s‑o menajeze, căci şi‑o închipuia greu acceptând să bea în compania lui „una mică de apetit, trei baterii la gheaţă şi p‑ormă om mai vedea ce s‑o alege…” Interesul medicului veterinar viza doar pe prezenţii, eventualii ori virtualii parteneri de petrecere.