A trăi fără cap – Douglas Harding (recenzie)

Autor: Douglas E. Harding

Naționalitate: britanică

An apariție: 1961 (în 2016 la Editura Herald)

Număr pagini: 123

Gen carte: spiritualitate, filosofie, nonficțiune

Nota mea: 4/5

Puteți găsi cartea AICI

Primită de la: Editura Herald

PREZENTARE

„Cea mai bună zi din viața mea – ziua renașterii mele, ca să spun asa – a fost atunci când mi-am dat seama că nu am cap. Acesta nu este doar un artificiu literar, o glumă menită să atragă atenția cu orice preț. Spun acest lucru cu cea mai mare seriozitate: eu nu am cap… Ceea ce s-a întâmplat de fapt a fost ceva extrem de simplu și nespectaculos: am încetat pentru o clipă să mai gândesc. Rațiunea și imaginația și tot vacarmul mental s-au stins. Am rămas fără cuvinte. Mi-am uitat numele, starea de om, starea de lucru, tot ce ar fi putut fi numit eu sau al meu. Trecutul și viitorul s-au dizolvat în eter. Era ca și cum m-aș fi născut exact în acea clipă, nou-nouț, fără de minte, fără nicio amintire. Nu mai exista decât Acum, acea clipa prezentă și ceea ce era în mod clar dat în ea. Era suficient sa privesc.”

Astfel descrie Douglas Harding prima sa experiența a stării fără sine. Este o cale instantanee de a te „trezi” și a deveni deplin conștient de ceea ce Zenul înțelege prin „natura adevărată și inerentă” a fiecărei ființe.

Publicată în 1961, A trăi fără cap este o carte clasica ce vorbește convingător despre caracterul imediat și simplitatea experienței pe care misticii din toate timpurile au încercat să o pună în cuvinte.

PĂREREA MEA

La Editura Herald am descoperit cărți valoroase pe care nu cred că le mai găsim la nicio editură românească. Dacă doriți să citiți cărți despre filosofie, spiritualitate, dezvoltare personală și nu numai, la Herald găsiți cărți bune și interesante. De la această editură am primit acum câteva luni minunata Spovedanie, de Lev Tolstoi, a cărei recenzie o puteți citi aici.

Douglas E. Harding (1909-2007) a fost un filosof englez, mistic, maestru spiritual și autor de cărți ce au ca temă principală cunoașterea. A trăi fără cap este aparent o carte subțirică, cu un titlu aparte și interesant care cu siguranță se va citi ușor. De citit ușor nu pot spune că am citit-o atât de repede pe cât mi-aș fi dorit, deoarece are la tot pasul idei asupra cărora trebuie să te oprești și să te gândești. De la primele pagini m-am întrebat: „Cum adică să trăiești fără cap?” și bineînțeles că am zâmbit. Dar în spatele tentei ironice a titlului dat de autor, am descoperit abia spre final adevăratul sens al acestei idei.

N-am cum să aflu ce se întâmplă altundeva – în alte regiuni ale capului meu, în ochii mei, în lumea exterioară – dacă, într-adevăr, există de fapt un altundeva, o lume exterioară.

Autorul acestei cărți ne îndeamnă să ne descoperim și să analizăm mai atent ceea ce se ascunde dincolo de ideile noastre. Personal mi s-a părut interesant să găsesc astfel de idei care te îndeamnă să meditezi și te fac să îți dai seama că nu tot ce crezi că este real, este într-adevăr așa. Cartea este formată din mai multe părți: Prefața, 4 capitole (Vederea adevărată, Înțelegerea vederii, Zen, Actualizarea poveștii), Rezumat și concluzii, Post scriptum și Bibliografie.

Tot autorul vorbește despre calea-fără-cap, despre care spune că are mai multe etape: Bebelușul fără cap, Copilul, Adultul cu cap, Văzătorul fără cap, Practicarea stării fără cap, Antrenarea, Obstacolul.

Mie mi s-a părut destul de interesantă această perspectivă de a trăi fără cap pe care Harding o propune și vă invit pe voi să descoperiți mai multe citind această carte interesantă. Nu mi-am propus să v-o prezint amănunțit, ci doar să încerc să vă conving că este o altfel de lectură din care cu siguranță veți învăța lucruri noi! Mulțumesc editurii pentru exemplar și vă aștept cu impresii.