Castelul de sticlă – Jeannette Walls (recenzie)

Autor: Jeannette Walls

Naționalitate: americană

An apariție: 2005

Număr pagini: 376

Titlu original: The Glass Castle

Nota mea: 5/5

Gen carte: non ficțiune, autobigrafie

Notă goodreads: 4.26

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Castelul de sticlă este povestea adevărată și tulburătoare a unei familii nonconformiste pentru care aventura, spiritul liber și traiul neîngrădit de reguli inutile sunt mai presus decât confortul unui cămin tipic. Soții Walls își cresc cei patru copii învățându-i să nu se teamă de nimic, să gândească liber, să fie independenți, dar toate acestea vin cu prețul unei vieți de nomazi, al absenței unei case decente și, de multe ori, al lipsei mâncării și hainelor. Rex Walls, tatăl, un tip carismatic, de o extraordinară inteligentă, îi învață pe copii istorie, fizică, vânează demoni împreună cu ei pentru a-i face să-și depășească temerile, le dăruiește stelele de pe cer de ziua lor, dar, dincolo de toate, nu reușește să le asigure un trai decent. Peste ani, fiica cea mijlocie, Jeannette, își povestește copilăria într-o carte unică, de un umor extraordinar, dar și de o profunzime emoționantă.

PĂREREA MEA

Am știu de la început că e o carte bună, de multă lume lăudată, dar ce nu am știut este faptul că mă va devora sufletește pur și simplu. Am plecat la drum cu așteptări mari și trebuie să știți că mai citeam încă 1000 de pagini din ea dacă mai erau. Mi-a plăcut enorm. Este genul de carte care atrage prin copertă și titlu, dar și printr-o promisiune mută că te va captiva și te va duce pe alte culmi. Stilul cărții este accesibil, am citit-o în doar 2-3 zile și a reușit să mă rupă total de realitatea înconjurătoare. Este prima carte a lui J. Walls pe care eu am citit-o și cu siguranță nu va fi ultima. Deși este non ficțiune și autobiografică, această carte are foarte mult aspectul de roman. Faptul că este scrisă la persoana I o face autobiografică, dar în rest mi s-a părut mai potrivită cu titlul de roman. Cartea este inspirată din viața autoarei, care ne povestește în multe detalii viața sa și a familiei sale.

De îndată ce termina Prospectorul și ne îmbogățeam subit, urma să înceapă munca la Castelul nostru de sticlă.

Pe lângă tema socială, regăsim tema familiei, care a fost arhiprezentă în majoritatea cărților citite de mine în ultimul timp. Îmi plac foarte mult cărțile despre familie și care îmbină plăcut armonia cu drama. Mai exact, nu mă conving acele cărți în care familia este prezentată doar în nuanțe de roz bombon, ci apreciez și aspectele realiste, chiar dacă sunt mai crunte. Castelul de sticlă mi se pare un titlu foarte frumos, cu multe semnificații, mai ales că el crează un liant între niște personaje (nu dau spoilere). De asemenea, titlul m-a dus cu gândul și la ideea de iluzie, de speranță, acestea fiindu-i promise fetei din carte. Cu ochi de adult, Walls ne povestește cât de ciudată a fost copilăria, ne oferă multe informații despre mama, tatăl și frații ei. Deși sunt foarte multe de zis, ceea ce m-a impresionat la Jeannette a fost faptul că, deși dacă era mică, era deosebit de puternică și de călită. A trecut prin numeroase situații, ridicole sau jenante din care a reușit treptat să iasă. Iar umorul nu lipsește, cu toate că multe situații nu sunt tocmai plăcute.

Ești regele propriului tău castel și e normal să fie așa, a ripostat Tata. Dar mai degrabă îngheață iadul decât să-i fac eu temenele propriului meu fiu.

Din cauza sărăciei, a fost un copil marginalizat, cu multe probleme și a trăit într-un mediu clar nepotrivit dezvoltării unui copil. Spre finalul cărții, spre surpriza mea, personajele se ridică, evoluează și sunt prezentate într-o altă lumină. Subiectul cărții este unul amplu și cred că fiecare cititor va privi cartea în felul său, dar, cu certitudine, este o carte care nu trebuie ratată. Te învață atât de multe, te trezește la realitate și da, de ce nu, te face să conștientizezi că cele mai importante din viața noastră sunt sănătatea, familia și lucrurile mărunte. Aș putea vorbi un an despre această carte, dar nu vreau să intru în prea multe detalii. Are personaje multe, interesant construite, iar unele dintre ele mi-au stârnit tot felul de trăiri sau chiar frustrări. Walls ne arată latura ei puternică și modul în care a gestionat cu brio situațiile neprevăzute din viața ei. Mulțumesc prietenilor de la Libmag pentru acest minunat exemplar și vouă vreau să îl recomand din toată inima!