Autor: Maxim Gorki
Naționalitate: rusă
An apariție: 1906 (2018 la Editura Polirom )
Gen carte: roman, ficțiune istorică
Număr pagini: 435
Nota goodreads: 3.93
Nota mea : 5/5
PREZENTARE
Eu știu, va fi o vreme când oamenii vor avea admirație unul pentru altul, când fiecare va fi ca o stea în fata celorlalți! Vor fi pe pământ oameni liberi, măreți prin libertatea lor, toți vor merge cu sufletul deschis, nici o inima nu va mai ști ce e invidia, nimeni nu va mai ști ce e răutatea. Atunci viata va fi în slujba omului, imaginea omului va fi la înălțime… Atunci se va trăi în adevăr și în libertate, pentru frumusețe, și cei mai buni vor fi socotiți aceia care vor cuprinde cit mai mult lumea cu inima lor, care o vor iubi mai profund, cei mai buni vor fi cei mai liberi — în ei sălăsluiește mai multa frumusețe! Aceasta viata va avea oameni măreți…”
PĂREREA MEA
După lectura unei alte cărți scrise de Maxim Gorki, Copilăria, m-am îndrăgostit iremediabil de stilul acestui scriitor. Mă fascinează mai nou cărțile realiste, inspirate din istoria diferitelor țări sau regimuri politice. Rusia, surprinsă înainte de Revoluția bolșevică, este subiectul de bază al cărții Mama, deși m-am așteptat la cu totul altceva. Dimensiunea generoasă a cărții (435 de pagini, format mic) m-a pregătit sufletește pentru o aventură pe cinste. Tema cărții este una socială, dar sunt prezentate și familia sau prietenia. Titlul, Mama, este sugestiv pentru conținutul cărții, această femeie jucând un rol foarte important. Nu pot spune că m-a captivat total, însă mi-a plăcut destul de mult.
Personajele sunt numeroase, bine construite toate, iar dintre ele pot spune că sunt câteva care mi-au plăcut în mod deosebit. Pavel Vlasov este un tânăr de 20 ani, ambițios, curaj, dispus mereu să lupte pentru scopurile și dorințele sale. Mama sa, Pelagheia Nilovna, este la fel de curajoasă, iar odată cu moartea soțului alcoolic și violent, ceva interior se răzvrătește împotriva societății în care trăiește. Mama și fiul au o relație specială care se construiește treptat pe parcursul cărții, deși la început fiul încearcă să își copieze tatăl. Pe scena cărții apar treptat și alte personaje, iar unul care m-a fascinat în mod deosebit este Sașenka, o tânără frumoasă, de familie bună, educată, care se alăture unei cauze nobile alături de alți bărbați, printre care și Pavel.
Cartea cuprinde descrieri ample, multe referiri politice și din păcate, sunt și anumite scene mai dure sau triste, cum ar fi arestarea celor care împart foicele și chiar sfârșitul tragic al unora dintre ei. Cu toate acestea, este o carte frumos scrisă, bine documentată, care prezintă o societate în declin și o Rusie în care statutul țăranului era tot mai șubred.
Dacă vă plac cărțile legate de Rusia și de socialism și vreți să vedeți cum este înfățișat un personaj rus prin ochii unui scriitor talentat, nu ratați acest roman. Pentru mine a fost o lectură incredibil de instructivă, în sensul că am aflat mai multe despre Rusia și despre locuitorii acesteia. Rușii din carte mi s-au părut toți puternici, curajoși și au o anumită tărie de caracter pe care probabil nu o întâlnim la alte popoare. Vă recomand călduros acest roman și aștept păreri și de la voi. De asemenea, nu uitați să citiți și Copilăria, scrisă tot de Maxim Gorki.
CITATE
Dreptatea voastră a, înțeles-o și eu: câtă vreme o să existe bogați, poporul n-o să se aleagă cu nimic, nici dreptate, nici bucurie, nimic!
Dar mama știa că de ea se apropiase mai mult decât de toți, și îl iubea cu o dragoste reținută și parcă necrezând în sufletul lui că e dragoste.