Acolo unde cântă racii – Delia Owens (recenzie)

Autor: Delia Owens

Naționalitate: americană

An apariție: 2018 (la noi, în 2019, la Editura Pandora M)

Titlu original: Where the Crawdads Sing

Gen carte: ficțiune istorică, mister

Număr pagini: 384

Nota goodreads: 4.46

Nota mea: 3/5

DESCRIERE

Zvonurile despre Fata Mlaștinii au circulat mulți ani în Barkley Cove, un orășel liniștit de pe coasta Carolinei de Nord. Așa că, în 1969, când chipeșul Chase Andrews este găsit mort, localnicii bănuiesc imediat că a fost ucis de Kya Clark, adevăratul nume al Fetei Mlaștinii.
Însă Kya nu este nici pe departe sălbăticiunea pe care și-o închipuie lumea. Sensibilă și inteligentă, a supraviețuit singură în ținuturile luxuriante de pe malul oceanului, împrietenindu-se cu pescărușii, descoperind bogăția nesfârșită a pădurilor brăzdate de canale și învățând lecții de viață accesibile doar celor care trăiesc în natură.
Într-o bună zi, Kya simte înfiripându-se în sufletul ei dorința de a fi iubită, iar când doi tineri din oraș sunt atrași de frumusețea ei neobișnuită, viața i se schimbă complet, căpătând un alt sens.
Dar, nu după mult timp, ceva cu totul neprevăzut îi sfărâmă noua existență.
Acolo unde cânta racii îmbină cu un talent extraordinar povestea tulburătoare a maturizării unei fete părăsite de familie, un superb omagiu adus naturii, o emoționantă poveste de iubire și misterul unei crime.

PĂREREA MEA

Delia Owens este autoare, licențiată în zoologie la Universitatea din Georgia și doctorat în etologie la Universitatea din California. Se observă încă de la începutul cărții că există o documentare riguroasă în ceea ce privește descrierea vietăților din natură și a plantelor. Am citit cartea în aproximativ o săptămână, în mare parte pentru că am avut momente în care citeam puțin și apoi puneam cartea deoparte. Nu mă număr printre cei fascinați de carte, însă nu sunt nici printre cei care au o părere foarte proastă despre ea. Să zicem că sunt undeva la mijloc.

Aveam în plan să citesc cartea cam de când a apărut și am făcut-o deoarece eram curioasă să văd cum mi se va părea. Este o carte ok, are unele merite (cum sunt descrierile detaliate care creează o anumită atmosferă), însă după părerea mea, nu cred că merită laudele nenumărate. Povestea din spatele cărții este interesantă, însă pe mine nu m-a convins.

Titlul Acolo unde cântă racii ne oferă un indiciu al unui loc prezent în carte, iar ca teme am descoperit tema familiei, a iubirii, prietenia și mai ales, supraviețuirea. Personajele nu sunt foarte numeroase, iar în centrul acțiunii stă Kya, Fata Mlaștinii. Începând cu anul 1952, suntem alături de Kya în ceea ce se numește parcursul ei existențial. Și ajungem până în 1970, când Kya este adult, iar viața sa ia anumite întorsături.

Mai există două personaje care se vor interesante: Chase Andrews și Tate. Pe cel din urmă l-am admirat puțin la început, dar mai apoi mi-a devenit antipatic. Pe primul, pe Chase, l-am antipatizat pe tot parcursul cărții. Unele evenimente din viața fetei mi s-au părut trase de păr, la fel și supraviețuirea ei miraculoasă la o vârstă fragedă, singură, când pot avea loc tot felul de pericole.

Nu prea am înțeles de ce este inserată și o crimă, deoarece acest amănunt nu a făcut decât să îngreuneze lectura deja anevoioasă. Finalul cărții mi s-a părut un pic grăbit și toate elementele de până la un punct (gen, ancheta penală) și-au pierdut din farmec. După părerea mea, cam singurul punct forte al cărții este documentarea riguroasă. Autoarea are avantajul de a fi om de știință. Dar eu mă așteptam ca acest roman să îmi stârnească niște emoții pozitive, în afară de frustrare și de dorința de a o termina cât mai repede.

Mai există și varianta în care am citit eu cartea într-un moment nepotrivit. Însă șansele sunt destul de mici ca acest roman să mi se pară altfel dacă l-aș fi citit în altă perioadă. Un minus, în afară de cele deja menționate, este dialectul. Am citit traducerea în română și mi s-a părut super greu să citesc dialogurile încărcate de cuvinte în dialect. Cu indulgență i-am dat 3 steluțe pe goodreads. Cred că mai mult pentru munca autoarei de a crea acest roman.

În schimb, nu am rămas cu nimic și nu m-a impresionat. Se zvonește că anul acesta, în 2022, cartea va fi ecranizată. Cu siguranță îi voi da o șansă. Poate, cine știe, mă va impresiona. Iar tot ce am scris aici este doar părerea mea. Am citit cărți mult lăudate care pe mine m-au lăsat rece, dar am îndrăgit și cărți mai puțin lăudate. Fiecare cu gusturile lui literare.

Voi ați citit cartea? V-a plăcut?