Autopsia satanei – Luis de la Higuera

autopsia-satanei_1_fullsize

Autor: Luis de la Higuera

Naționalitate: spaniolă (?)

Titlu originalL’autopsie De Satan

An apariție: 2006

Nota mea: 4/5

Tip carte: roman horror, thriller, mister

Am ales că citesc această carte pentru că m-a intrigat foarte tare titlul ei. Nu știam nimic despre acest autor și cu atât mai mult nici despre acest roman. Am avut impresia că va fi ceva extrem de incitant, însă am fost un pic dezamăgită că nu a fost cum mă așteptam.

Când mirosul cadavrului atinse nările părintelui Amedée, acestuia i se făcu greaţă, dar se aplecă totuşi curajos asupra grămezii de carne. Rănile erau atât de adânci, plăgile atât de brutal deschise, că numai colţii ascuţiţi ai unui animal mare le-ar fi putut cauza. De altfel, se putea constata că lipsea o parte din corp, devorată pe loc sau luată. Nu era ceva frumos de văzut, şi-i făcu semn lui Octave să stea deoparte.

Acțiunea romanului se petrece în secolul al XVII-lea, în timpul alegerilor papale. Tema religioasă este și ea prezentă, însă este împletită armonios cu misterul și suspansul. Într-un sătuc din Franța, Lausec, sunt descoperite rămășițele unui schelet de dimensiuni uriașe. Locuitorii sunt panicați și încep să emită diverse teorii, iar acestea sunt sprijinite de punctele de vedere diferite ale cardinalilor și medicilor.

Tocmai terminase fraza când privirea i se opri la Agnès. Tânăra nu avea nimic din frumuseţile sofisticate pe care le întâlnea din când în când la Paris. Frumuseţea ei era naturală, simplă. Trăsăturile erau fine, iar silueta zveltă nu era lipsită de farmec. Dacă pomeţii un pic ieşiţi, părul abundent şi gura cărnoasă îi dădeau un aer cam sălbatic, blândeţea ochilor îl corecta din plin. Îmbrăcată altfel, ar fi avut mult succes în saloanele din capitală.

Apariția unei fiare misterioase care ucide fără milă oile locuitorilor alimentează frica oamenilor, iar aceștia sunt cuprinși de teama că cel care sălășluiește în micul lor sat nu este altul decât diavolul însuși. Dacă acesta este adevărul sau nu, vă las să citiți cartea și să aflați. După găsirea scheletului neobișnuit, se încearcă reconstituirea lui, însă concluzia la care vor ajunge oamenii este una șocantă. Cel puțin și pentru mine a fost. În roman este strecurată și o poveste de dragoste dintre Agnes, considerată de localnici vrăjitoare, și Zenon, un tânăr medic ale cărui convingeri îi vor schimba viața. (mai mult…)

O mână de oase – Stephen King

o-mana-de-oase_1_fullsize

Autor: Stephen King

Naționalitate: americană

An apariție: 1998

Titlu original: A Bag of Bones

Nota mea: 2/5

DESPRE AUTOR

Stephen King este un autor american de romane de groază, cum ar fi: Cimitirul animalelor, Carrie, Misery, The Stand, The Shining, etc. A primit numeroase premii și este foarte apreciat.

DESPRE CARTE

Habar nu am cum să încep această recenzie, mai ales că nu mi-a plăcut deloc această carte și am abandonat-o când mai aveam doar 100 de pagini de citit. A fost un chin pentru mine stilul acestei cărți și chiar dacă până acum nu am mai citit nimic de acest autor, mă îndoiesc că are cărți scrise în alt stil. Nu mi-a plăcut această carte pentru că acțiunea se rezumă la lucruri puține și se bazează mai mult pe trăirile personajului principal și la faptul că acesta e bântuit de soția moartă (?) sau de propriile spaime. Nu mi-e clar dacă am înțeles bine ce vrea să spună autorul. 

Am plâns până ce-am crezut că se va rupe ceva în mine dacă nu mă opresc. Când m-a lă­sat într-un sfârşit, faţa-mi era udă leoarcă, am început să sughiţ şi mi se părea că n-am mai fost atât de obosit niciodată în viaţă. Îmi simţeam tot corpul încordat — în parte de la mersul pe jos, cred, însă, în special de la tensiunea întoar­cerii aici… şi a hotărârii de a rămâne aici. Să lupt. Plânse­tul acela ciudat, fantomatic, pe care-l auzi­sem când păşisem pentru prima dată în casă, deşi mi se părea acum foarte îndepărtat în timp, nu mă aju­tase deloc.

Personajul principal este Mike Noonan, un scriitor care narează și evenimentele cărții. Soția sa moare în urma unui accident vascular și el nu face altceva decât să trăiască un coșmar continuu. Merge la un moment dat la casa lor de vacanță pentru a se reculege, însă acolo lucrurile o iau pe un alt făgaș decât ar trebui. Nu am ajuns la finalul cărții pentru că au fost suficiente 400 de pagini (din cele 500 și un pic) să înțeleg că nu va fi decât unul banal și fără sens. Păcat de acest roman. Chiar începuse bine și ideea romanului este una bună, însă scriitura și construcția personajelor lasă mult de dorit. (mai mult…)

Book tag 3

1598509-1366x768-[DesktopNexus.com]

  1. Prima mea amintire cu mine citind

Prima amintire pe care o am cu mine citind este undeva prin clasa a III-a, când luam de la bibliotecă cărți din colecția Povești nemuritoare ( apărute la Editura Ion Creangă).

2. Prima carte pe care am citit-o și recitit-o

În ultimii 3-4 ani am recitit unele cărți care mi-au plăcut foarte mult (Laleaua neagră, Dama cu camelii, Departe de lumea dezlănțuită, Ultima licornă, etc.), dar prima despre care îmi amintesc că am recitit-o este La Medeleni, de Ionel Teodoreanu. (mai mult…)

« Older Entries