Currently Browsing: carti 2019

Mâța Vinerii – Doina Ruști

Autor: Doina Ruști

Naționalitate: română

An apariție: 2017 ( la Editura Polirom)

Gen carte: roman, ficțiune istorică

Număr pagini: 256

Nota goodreads: 3.88

Nota mea : 4/5

Primită de laTârgul Cărții

PREZENTARE

Mîţa Vinerii spune istoria unui reţetar magic şi a unei familii de adepţi ai marelui Sator. Plasată în Bucureştiul fanariot şi în epoca luminilor, la fel ca Manuscrisul fanariot – ultimul bestseller semnat Doina Ruşti –, povestea trece pe nesimţite de la faptele reale din anul 1798 la misterele unui cult de magicieni, ale căror fabuloase reţete culinare, notate cu acribie în Cartea bucatelor rele, scot la lumină gusturile vieţii arhaice şi rafinamentul unei bucătării fermecate, din vremuri de mult uitate. Cărăbuşii prăjiţi, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosus sînt numai cîteva dintre mixturile vrăjite ce condimentează peripeţiile Mîţei Vinerii.

PĂREREA MEA

Recunosc că în ultimul timp nu prea am mai citit autori români, dar sunt unii la care mă întorc mereu cu drag, cum ar fi Rodica Ojog-Brașoveanu, Zaharia Stancu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, etc. Dar în lista lor a fost inclusă acum câțiva ani și Doina Ruști, o scriitoare contemporană cu un stil care îmi place și mă intrigă. În afară de Mâța Vinerii, am mai citit o singură carte scrisă de ea, Fantoma din moară, o carte care mi-a plăcut foarte tare. Acum trebuie să recunosc că, deși cele două seamănă un pic la stil, Mâța Vinerii a fost mult mai complicată și dificil de citit. Mi-a plăcut, dar nu aș putea spune că a egalat Fantoma din moară.

Vi s-a întâmplat să simțiți să simțiți pe sub nas un vânticel rău? Un fior? O prezență care te înfioară? Ei bine, astfel de sufluri există, mai ales pe unde nu le oprește nimic.

(mai mult…)

Bestia – Alex Flinn

PREZENTARE

Autor: Alex Flinn

Naționalitate: americană

An apariție: 2007 (2010 la Editura Rao )

Gen carte: roman, romance, ya, fantasy

Număr pagini: 256

Serie: prima carte a seriei

Nota goodreads: 3.84

Nota mea : 3/5

PĂREREA MEA

Aveam așteptări destul de mari de la cartea asta, ba chiar mi-a făcut cu ochiul de ceva timp. Așa că am prins-o la reduceri și după câteva zile am și citit-o. În fix două zile, mai ales că nici nu e groasă (are 256 de pagini). Are un stil accesibil, însă am simțim că i-au lipsit prea multe. Așa că nu pot spune că mi-a plăcut, ba chiar mai mult m-a dezamăgit. Ca să îmi placă o carte, trebuie să fie bine construită, să reușească să mă captiveze, să aibă acel ceva personajele și să îmi ofere o poveste cu un final wow. Cu cât lipsesc mai multe elemente, cu atât cartea tinde să mă dezamăgească. Nu este o recenzie negativă, ci doar vreau să vă spun cum am perceput acest roman. Dacă vă amintiți basmul Frumoasa și bestia, aflați că acesta a fost sursa de inspirație a cărții. Doar că avem de a face cu bestia, un personaj fad, slab construit și care nu m-a convins. Kyle este un adolescent cu un tată celebru și are lumea la picioare. Dintr-o dată, apare cineva care vrea să îl învețe o lecție importantă : să învețe să iubească. Și îl transformă în bestie. Bun, dar acest personaj nu a evoluat pe parcurs, ba chiar povestea în sine a fost maxim trasă de păr. Tatăl său mi s-a părut un om foarte antipatic. Genul de tată singur, care își pune cariera pe primul loc, iar fiul său este arogant și se crede buricul pământului. (mai mult…)

Violonista – Jessica Duchen

Autor: Jessica Duchen

Naționalitate: britanică

An apariție: 2008 (2012 la Editura Rao )

Gen carte: roman, ficțiune istorică

Număr pagini: 480

Nota goodreads: 3.59

Nota mea : 4/5

Primită de laTârgul Cărții

PREZENTARE

Martoră la dezastrul în care se transformă viața celei mai bune prietene, Karina simte că a venit momentul să își cerceteze rădăcinile propriei existente. Fiica a doi părinți unguri, dar născută în Marea Britanie, cu un soț englez, mama a unui fiu, descendent, pe de o parte al unui lord, iar de cealaltă parte al unei dinastii de menestreli hoinari, Karina simte ca nu se integrează în nici una din aceste lumi. Dar Rohan, un coleg, violonist, la rândul lui, și admirator al bunicii ei, o încurajează să își cunoască rădăcinile familiei și moștenirea ei nomadă. Descoperirile pe care le va face îi vor schimba viata pentru totdeauna. Trecutul și prezentul se ciocnesc în vreme ce de-a lungul paginilor se întretaie poveștile fascinante ale Karinei și ale bunicii ei, faimoasa violonista Mimi Racz. Pe o scena în continuă mișcare, sentimentul dezrădăcinării se împletește cu cel al continuității, iubirea și dezamăgirea se succed amețitor, singura constantă a acestei familii rămânând sunetul viorii.

PĂREREA MEA

Auzisem de ceva de timp de acest roman, ba chiar unii o lăudau profund, iar alți cititori își manifestau nemulțumirea față de scriitura Jessicăi Duchen. Nu pot să spun că aveam anumite așteptări față de această carte, dar cumva simțeam că o să îmi placă și că voi să ajunge să o recomand la rândul meu. Este genul de carte care are o legătură profundă cu țara noastă, în sensul că sunt multe referiri la România, dar și la Budapesta, capitala țării cu care ne învecinăm. Țiganii unguri sunt prezentați în cartea asta într-un mod aparte și ăsta este unul dintre elementele cărții care m-au fascinat. Cartea este atât de complexă, încât trebuie să recunosc că mi-au trebuit cam vreo 100 de pagini (din cele 480 de pagini, format mic) ca să înțeleg acțiunea și rolul fiecărui personaj. Autoarea cărții este de fapt de origine britanică și mi-a plăcut enorm cum făcea paralela între Ungaria unui timp de mult apus și Anglia din prezentul cărții. (mai mult…)

« Older Entries