Currently Browsing: jurnal de cititor

Spre marginea luminoasă a lumii – Eowyn Ivey

Autor: Eowyn Ivey

Naționalitate: americană

An apariție: 2016

Număr pagini: 445

Titlu original: To The Bright Edge Of The World

Nota mea: 4/5

Gen carte: ficțiune istorică, realism magic, aventură

Notă goodreads: 4.15

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

În iarna anului 1885, colonelul Allen Forrester, erou de război, conduce un mic grup într-o expediție considerată imposibila: explorarea imensului și sălbaticului Teritoriu Alaska. Allen își consemnează minuțios experiențele extraordinare în speranța ca jurnalele sale vor ajunge la Sophie, soția sa însărcinată, rămasă acasă, în cazul în care el nu va supraviețui. Colonelul și oamenii săi se aventurează în amonte pe râul Wolverine, descoperind o lume de o frumusețe incredibilă, dar și înfruntând primejdii pe care nu și le-ar fi putut închipui. Pe măsură ce cartografiază teritoriul și adună informații de la triburile de indieni, sfidând mereu pericolul de a muri de foame, exploratorii nu reușesc sa scape de sentimentul ca o forța superioară, misterioasă le amenință permanent existența.

PĂREREA MEA

De aceeași autoare eu am mai citit o carte care se numește Copila de zăpadă, o carte foarte frumoasă pe care am citit-o acum doi ani, după Paște, când timp de câteva zile a nins puternic. Romanul despre care vreau să vă vorbesc acum, Spre marginea luminoasă a lumii, a fost pentru mine o lectură puternică, aparte și o adevărată aventură. Este o lectură mai potrivită pentru anotimpul rece, însă mie mi-a făcut o mare plăcere să călătoresc în Alaska alături de personaje. Este o ficțiune istorică, dar se încadrează și în realismul magic, deoarece apar și niște elemente cu tentă fantastică. Este o carte mai grosuță (445 de pagini), dar asta nu m-a împiedicat să mă bucur de lectură. Fiind vacanță, a venit la momentul oportun. Cartea este foarte complexă, în sensul că are multe personaje și mai multe planuri care sunt prezentate pe rând. Titlul cărții este o metaforă a călătoriei pe un tărâm necunoscut, cu referiri la albul din Alaska (marginea luminoasă a lumii). De asemenea, tema principală este călătoria. (mai mult…)

Amantul japonez – Isabel Allende

Autor: Isabel Alllende

Naționalitate: chilian-americană

An apariție: 2015

Gen carte: roman, ficțiune, romance

Titlu original: El amante japonés

Notă goodreads: 3.81

Număr pagini: 292

Nota mea: 4/5

PREZENTARE

Isabel Allende: 21 de cărți publicate, traduceri în peste 35 de limbi; peste 65 de milioane de exemplare vândute; 12 doctorate onorifice; 50 de premii în peste 15 țări; 2 filme de succes realizate după romanele ei.

O dublă poveste de dragoste, la distanță de mai bine de jumătate de secol, se dezvăluie treptat în Amantul japonez. Scris cu aceeaşi atenţie pentru amănuntul istoric şi profundă înţelegere a personajelor care au constituit dintotdeauna marca lui Isabel Allende, romanul Amantul japonez semnalează întoarcerea autoarei la povestea clasică, de largă respiraţie, fiind totodată un omagiu emoţionant adus sufletului omenesc şi stăruinţei în dragoste, într-o lume a necontenitelor schimbări.

În 1939, când Polonia e amenințată de nazism, Alma Belasco e trimisă de părinți să trăiască la San Francisco, alături de mătușa și de unchiul ei, care locuiesc într-un conac opulent. Inițial timorată de noua ei familie și incapabilă să se integreze, Alma va avea în cele din urmă o legătură profundă, pentru toată viața, cu fiul grădinarului familiei, Ichimei. După atacul japonezilor de la Pearl Harbor, cei doi sunt despărțiți cu cruzime, iar Ichimei ajunge într-un lagăr, împreună cu familia sa. Multe decenii mai târziu, Alma e una dintre bătrânele excentrice care populează azilul de lux Lark House din San Francisco. Cu răbdare și infinită tandrețe, Irina Bazili, o tânără îngrijitoare din Republica Moldova cu o istorie tristă în propria biografie, ajunge să descopere treptat povestea de dragoste dintre Alma și Ichimei și își găsește în ea izbăvirea.

PĂREREA MEA

De această autoare eu am mai citit încă două cărți și anume, Zorro și Casa spiritelor, două romane interesante, dar care pe mine nu m-au impresionat în mod deosebit atunci când le-am citit. Dar acum, după mai mulți ani de lecturi de toate felurile, cred că aș fi apreciat mult mai mult respectivele cărți. Revenind la cartea despre care vreau să vă vorbesc acum, trebuie să vă spun de la început că mi-a întrecut așteptările. Allende are un stil de a scrie altfel, așa că ori îți place, ori nu. Eu cred că mă situez undeva la mijloc, deoarece încă nu am citit o carte de a sa care să mă captiveze 100%. Dar nu se știe în viitor. M-a intrigat foarte tare titlu, Amantul japonez, și deși o aveam de luni bune în bibliotecă, nu m-am putut hotărî să o citesc. Dar, hei, a venit primăvara, soare, flori, și am zis că, gata, o citesc să văd despre ce e vorba. Mi s-a părut o carte cu tentă erotică după titlu, dar nu e așa. Ne vorbește în primul rând despre o dragoste ciudată care dăinuie după mulți ani. (mai mult…)

Rătăcitorii – Olga Tokarczuk

Autor: Olga Tokarczuk

Naționalitate: poloneză

An apariție: 2018

Număr pagini: 370

Titlu original: Bieguni

Nota mea: 3/5

Primită de la: librăria online Libmag

Puteți găsi cartea AICI

PREZENTARE

Romanul Rătăcitorii de Olga Tokarczuk este câştigătorul Premiului Nike, cea mai prestigioasă recompensă literară din Polonia. Şi nu o dată, ci de două ori: a primit şi premiul juriului, şi pe cel al cititorilor. Apoi a urmat recunoaşterea internaţională, volumul fiind tradus în peste 20 de limbi. „Cine se opreşte pe loc încremeneşte, cine se opreşte va fi împuns ca o insectă în insectar”, la fel ca Iisus pe cruce. Iată de ce, spune autoarea, „tiranii de orice neam” îi persecută pe ţigani şi pe evrei, „de aceea îi forţează pe oamenii liberi să se aşeze într-un loc.” Deşi pleacă de la o sectă religioasă din Rusia secolului al XIX-lea, Olga Tokarczuk trasează aici o panoramă a nomadismului modern.

PĂREREA MEA

Fix înainte să încep cartea, mi-a sărit în ochi un articol literar postat pe blogul Emei fix despre această carte. Am fost foarte curioasă să văd ce a scris despre roman, dar am aruncat doar o scurtă privire și apoi am ieșit. Am înțeles din start că nu va fi o lectură ușoară. Tot articolul l-am citit abia după ce am terminat și eu cartea. Dacă vreți să îl citiți, îl găsiți aici. Ce așteptări aveam eu de la acest roman? Ei bine, mă așteptam să îmi placă foarte mult, să nu mă solicite prea mult în această perioadă aglomerată și să fie nou ca stil pentru mine. Mi-a plăcut destul de mult, a fost un stil altfel decât eram obișnuită, dar m-a solicitat maxim. (mai mult…)

« Older Entries